CLASIFICAREA ALIMENTELOR

  Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de clasificări, am ales câteva mai concludente, pentru ca oricine să poată desprinde o idee în legătură cu această temă.
  După origine, alimentele formează două mari categorii; hrană de natură vegetală, respectiv animală. Mai departe, fie hrană de origine vegetală, fie aceea de origine animală, se poate divide în mai multe grupe.  Luate împreună sau separat, aceste alimente au fost categorisite de-a lungul timpului, sub diverse forme, pe baza cărora s-au construit nenumărate diete.
  Dintre clasificările mai cunoscute realizate după criteriul provenienţei, amintim aici, categorisirea alimentelor  în 10 grupe principale, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
GRUPA
ALIMENTE  CARE ALCĂTUIESC GRUPA
    1
  Carne şi derivatele din carne
    2
  Lapte şi derivatele din lapte
    3
  Ouă
    4
  Grăsimi alimentare (lipide vegetale şi animale)
    5
  Pâine şi făinoase
    6
  Legume
    7
  Fructe
    8
  Dulciuri
    9
  Băuturi nealcoolice
  10

  O altă clasificare cunoscută, care stă la baza cunoscutei piramide alimentare, este alcătuită din 6 grupe. După cum se poate vedea mai jos, alimentele din grupa 6 stau la baza piramidei predominând, în timp ce hrana din grupa 1 se află în vârf, ceea ce însemnă că trebuie să fie cel mai slab reprezentat în raţia alimentară zilnică.
GRUPA
ALIMENTE  CARE ALCĂTUIESC GRUPA
APORT PRINCIPAL
  1
  Grăsimi şi dulciuri
  Nimic esenţial, cu excepţia uleiurilor vegetale care conţin acizi esenţiali.
  2
  Carne şi derivatele, peşte, ouă
  3
  Lapte, lactate, brânzeturi
  Vitamine (A, D, B2), aminoacizi esenţiali
  4
  Fructe
  Glucide sănătoase, enzime, vitamina C
  5
  Legume
  Fibre, vitamine , săruri minerale
  6
  Amidonoase (produse şi derivate din cereale şi leguminoase uscate)
Clasificarea alimentelor IMAGINE

  Alimentele nu au fost clasificate doar după originea lor, ci şi după alte criterii, care se referă în special la valoarea nutrienţilor. Luând în considerare aminoacizii din compoziţia proteinelor (vezi şi proteinele alimentare), I Gonţea, citat de G. Niac, stabileşte trei clase de alimente:
  -Clasa I, care cuprinde alimente ce au în compoziţie proteine în care toţi aminoacizii esenţiali sunt suficient de bine reprezentanţi,
  -Clasa a II-a, care cuprinde alimente în care proteinele sunt sărace în unii aminoacizi esenţiali,
  -Clasa a III-a,  care cuprinde alimente cu proteine din care lipsesc în totalitate anumiţi aminoacizi esenţiali.
  Din unele surse de hrană (zahăr, uleiuri vegetale, grăsimi animale, băuturi) lipsesc cu totul proteinele. Alimentele de acest tip, ar putea forma o clasă distinctă, aceea a alimentelor lipsite de proteine.
  În tabelul de mai jos, este prezentată în detaliu această clasificare (cu anumite completări).
CLASA
GRUPA
AVANTAJE
NUTRIŢIONALE
DEZAVANTAJE
NUTRIŢIONALE
Nr. de ordine
componenţă
   1.
  - conţin proteine uşor digestibile, care au componenţa lor toţi aminoacizii esenţiali în limite optime,
  - sunt bogate în vitaminele A, D, B2, şi acid pantotenic,
  - conţin mult calciu şi lactoză.
  - nu conţin fibre.
  - sunt sărace în vitamina C,
  - au un conţinut scăzut în unele minerale (fier, magneziu, cupru),
  - au în componenţă grăsimi bogate în acizi saturaţi şi relativ sărace în acizi polinesaturaţi.
   2.
  Ouăle
  - au în componenţă cele mai digestibile şi mai asimilabile protide,
  - conţin fosfolipide,
  - pe lângă vitaminele din grupul B, au în compoziţie lipsolubilele A şi D,
  - sunt bogate în fier şi în fosfor.
  - nu conţin fibre,
  - sunt sărace în vitamina C,
  - la persoanele sensibile pot produce alergii,
  - sunt acidifiante
   3.
  Carnea şi peştele
  - conţin proteine care au componenţa lor toţi aminoacizii esenţiali în limite optime,
  - sunt bogate în vitamine din complexul B (B2, B6, B12, PP, acid folic ),
  - conţin fier uşor asimilabil, care împreună cu ceilalţi compuşi, stimulează eritropoieza,
  - peştii conţin mult potasiu, fosfor şi acizi omega.
  - au multe grăsimi saturate şi conţin colesterol,
  - sunt relativ greu digerabile (carnea de mamifere şi cea de pasăre),
  - au în compoziţie puţin calciu,
  - sunt acidifiante prin predominanţa anionilor,
  - pot încărca organismul cu cataboliţi azotaţi iritanţi (acid uric şi sărurile lor, uree, creatină).
   4.
  - conţin fibre,
  - sunt bogate în potasiu şi în magneziu,
  - au din belşug caroten (provitamina A) şi vitamina C,
  - prezintă proprietăţi alcalinizante.
  - sunt sărace în proteine (cu excepţia ciupercilor) şi nu conţin toţi aminoacizii esenţiali în limitele necesităţilor,
   5.
  - sunt bogate în proteine cu digestibilitate ridicată.
  - conţin glucide sănătoase, cu absorbţie lentă,
  - sunt bogate în săruri minerale.
  - conţinutul unor aminoacizi (metionină, cisteină, triptofan) este insuficient,
  - conţin multă celuloză dură care îngreunează digestia şi balonează,
  - prezintă unele substanţe indigeste.
   6.
  Cerealele şi derivatele (cu excepţia porumbului şi a orezului decorticat)
  - sunt surse importante de energie cu eliberare treptată (ar trebui să asigure cca. 50% din necesarul energetic),
  - conţin fibre vegetale (cerealele integrale),
  - au în coaja lor cantităţi importante de vitamine, între care predomină vitamina B1,
  - conţin proteine cu un grad mediocru de absorbţie şi care, la persoanele sensibile, pot cauza alergii,
  - conţin prea puţină lizină (aminoacid esenţial),
  - sunt sărace în calciu, şi ca o consecinţă a prezenţei acidului fitic, furnizează puţin fier, magneziu şi zinc,
  - prezintă acţiune acidifiantă,
  - făinurile rafinate nu conţin aproape nimic în afară de amidon.
   7.
  Porumbul şi orezul decorticat
  - idem, în plus, se mai poate spune, că nu cauzează niciodată fenomene alergice.
  - nu conţin lizină şi triptofan (aminoacizi esenţiali),
  - porumbul este lipsit de niacină (provitamina PP) iar orezul decorticat de tiamină (vitamina B1), care, în mod curios, se află în cantităţi impresionante în tărâţele  de  orez
  - cu tărâţele de orez se tratează beri-beri (avitaminoza  B1).
   8.
  - sunt bogate în monoglucide şi în diglucide, care furnizează relativ rapid energie,
  - conţin multă apă, hidratând organismul,
  - sunt surse bogate în potasiu,
  - au un conţinut ridicat de vitamina C,
  - conţin acizi organici slabi, care hidrolizează bazic (formează săruri alcaline cu potasiul, calciul sau magneziul; malaţi, citraţi, etc.) şi enzime care stimulează digestia,
  - au fibre vegetale, mai ales în coajă.
  - nu conţin toţi aminoacizii esenţiali,
  - sunt sărace în vitaminele din complexul B,
  - conţinutul de lipide este nesemnificativ la fructele zemoase (cu excepţia măslinei şi a cătinei albe),
  - în cantitate mare, pot produce fermentaţii digestive.
   9.
  Seminţele oleaginoase şi derivatele nerafinate
  - sunt bogate în lipide nesaturate, amidon şi proteine,
  - conţin material de balast,
  - nu au în compoziţie colesterol şi acizi graşi nesaturaţi,
  - au valoare energetică ridicată.
  - nu conţin toţi aminoacizii esenţiali,
  - sunt sărace în vitamina C,
  - în cantitate mare îngraşă
  10.
  - sunt surse de lipide.
  - sunt foarte sărace în principii nutritive,
  - au o valoare energetică foarte ridicată, exclusiv pe seama grăsimilor,
  - sunt acidifiante.
  11.
  Zahărul şi zaharoasele
  - sunt surse care furnizează rapid energie,
  - au multe calorii,
  - conţin glucide care se absorb rapid (produc hiperinsulinism , îngraşă, suprasolicită pancreasul endocrin),
  - nu conţin deloc proteine, minerale, vitamine sau lipide.
  - induc hipovitaminoză  B1, hipocalcemie şi hipomagnezemie.
  12
  Băuturile nealcoolice
  - asigură hidratarea corespunzătoare a organismului,
  - în funcţie de sursă (vezi surse de apă) aduc corpului o serie de substanţe benefice.
  - sunt sărace sau nu conţin deloc nutrienţi.
  - pot fi obţinute din substanţe sintetice nesănătoase.

  Există şi clasificări care urmăresc valoarea altor nutrienţilor (glucide, lipide), atât sub aspect cantitativ, cât şi ca putere de asimilaţie.
  De asemenea s-au alcătuit clasificări bazate pe valoarea energetică (calorică) a hranei. Deşi, din acest punct de vedere, există categorisiri de-a dreptul savante, în mare, avem de-a face cu o împărţire a mâncării după consistenţă. Avem, astfel, alimente uşoare (gustări) şi alimente consistente (mâncare cu valoare energetică ridicată)
Concluzii care se pot desprinde din clasificarea alimentelor

  Aruncând o privire de ansamblu peste categoriile de alimente, putem observa că nu există niciun aliment complet, fiecare categorie prezentând neajunsurile sale. Aceste surse de hrană trebuie să se completeze reciproc, într-un mod cât mai armonic şi chibzuit.
  Oricât de naturală ar fi mâncarea, o dietă unilaterală sau o alimentaţie nediversificată, face mai mult rău decât bine, aducând întotdeauna, mai repede sau mai târziu, stări carenţiale.
  Astăzi există tendinţa de a renunţa la dietele tipar, mai ales la acelea cu puţine opţiuni, tocmai ca o consecinţă a dezavantajelor provocate de lipsa diversităţii. Se vorbeşte tot mai des de diete personalizate, care trebuiesc ajustate după particularităţile fiecăruia.
  Alimentaţia personalizată se alcătuieşte ţinându-se cont de mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt:
  - starea individuală de sănătate (niciodată meniul unui om sănătos nu va fi similar cu regimul de hrană a unei persoane bolnave),
  -  predispoziţiile individuale şi familiare fiziologice şi psihologice (cu cât mai puţin subiectivism trebuie să se evalueze înclinaţiile privitoare atât la comportamentul alimentar, cât şi la anumite tulburări existente în familie, care pot fi corectate, cel puţin într-o anumită măsură, printr-o hrănire corespunzătoare),
  - tipul de efort depus (trebuie să existe o legătură directă între alimentaţie şi preponderenţa tipului de activitate - fizică sau intelectuală),
  - solicitarea fizică (este sănătos, din punct de vedere al metabolismului energetic, să nu se consume mai mult decât organismul utilizează).
  În alcătuirea raţiei zilnice, este bine să se mai ţină cont de raportul optim dintre nutrienţi şi de compoziţia alimentelor. De asemeni hrana sănătoasă trebuie să predomine în orice alimentaţie.
  Celor care se întreabă; de ce dietele, fie şi ele savante, nu dau rezultatele scontate?, le răspundem că, nu este firesc să se aştepte totul de la alimentaţie, hrănirea adecvată fiind doar una din laturile, desigur foarte importante, a unei vieţi sănătoase.

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE
Clasificarea
alimentelor
  SUBCATEGORIE
  APROFUNDAT