|
CLASIFICAREA ALIMENTELOR
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de clasificări, am ales câteva mai concludente, pentru ca oricine să poată desprinde o idee în legătură cu această temă. După origine, alimentele formează două mari categorii; hrană de natură vegetală, respectiv animală. Mai departe, fie hrană de origine vegetală, fie aceea de origine animală, se poate divide în mai multe grupe. Luate împreună sau separat, aceste alimente au fost categorisite de-a lungul timpului, sub diverse forme, pe baza cărora s-au construit nenumărate diete. Dintre clasificările mai cunoscute realizate după criteriul provenienţei, amintim aici, categorisirea alimentelor în 10 grupe principale, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
O altă clasificare cunoscută, care stă la baza cunoscutei piramide alimentare, este alcătuită din 6 grupe. După cum se poate vedea mai jos, alimentele din grupa 6 stau la baza piramidei predominând, în timp ce hrana din grupa 1 se află în vârf, ceea ce însemnă că trebuie să fie cel mai slab reprezentat în raţia alimentară zilnică. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Alimentele nu au fost clasificate doar după originea lor, ci şi după alte criterii, care se referă în special la valoarea nutrienţilor. Luând în considerare aminoacizii din compoziţia proteinelor (vezi şi proteinele alimentare), I Gonţea, citat de G. Niac, stabileşte trei clase de alimente: -Clasa I, care cuprinde alimente ce au în compoziţie proteine în care toţi aminoacizii esenţiali sunt suficient de bine reprezentanţi, -Clasa a II-a, care cuprinde alimente în care proteinele sunt sărace în unii aminoacizi esenţiali, -Clasa a III-a, care cuprinde alimente cu proteine din care lipsesc în totalitate anumiţi aminoacizi esenţiali. Din unele surse de hrană (zahăr, uleiuri vegetale, grăsimi animale, băuturi) lipsesc cu totul proteinele. Alimentele de acest tip, ar putea forma o clasă distinctă, aceea a alimentelor lipsite de proteine. În tabelul de mai jos, este prezentată în detaliu această clasificare (cu anumite completări). |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Există şi clasificări care urmăresc valoarea altor nutrienţilor (glucide, lipide), atât sub aspect cantitativ, cât şi ca putere de asimilaţie. De asemenea s-au alcătuit clasificări bazate pe valoarea energetică (calorică) a hranei. Deşi, din acest punct de vedere, există categorisiri de-a dreptul savante, în mare, avem de-a face cu o împărţire a mâncării după consistenţă. Avem, astfel, alimente uşoare (gustări) şi alimente consistente (mâncare cu valoare energetică ridicată) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Concluzii care se pot desprinde din clasificarea alimentelor
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Aruncând o privire de ansamblu peste categoriile de alimente, putem observa că nu există niciun aliment complet, fiecare categorie prezentând neajunsurile sale. Aceste surse de hrană trebuie să se completeze reciproc, într-un mod cât mai armonic şi chibzuit. Oricât de naturală ar fi mâncarea, o dietă unilaterală sau o alimentaţie nediversificată, face mai mult rău decât bine, aducând întotdeauna, mai repede sau mai târziu, stări carenţiale. Astăzi există tendinţa de a renunţa la dietele tipar, mai ales la acelea cu puţine opţiuni, tocmai ca o consecinţă a dezavantajelor provocate de lipsa diversităţii. Se vorbeşte tot mai des de diete personalizate, care trebuiesc ajustate după particularităţile fiecăruia. Alimentaţia personalizată se alcătuieşte ţinându-se cont de mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt: - starea individuală de sănătate (niciodată meniul unui om sănătos nu va fi similar cu regimul de hrană a unei persoane bolnave), - predispoziţiile individuale şi familiare fiziologice şi psihologice (cu cât mai puţin subiectivism trebuie să se evalueze înclinaţiile privitoare atât la comportamentul alimentar, cât şi la anumite tulburări existente în familie, care pot fi corectate, cel puţin într-o anumită măsură, printr-o hrănire corespunzătoare), - tipul de efort depus (trebuie să existe o legătură directă între alimentaţie şi preponderenţa tipului de activitate - fizică sau intelectuală), - solicitarea fizică (este sănătos, din punct de vedere al metabolismului energetic, să nu se consume mai mult decât organismul utilizează). În alcătuirea raţiei zilnice, este bine să se mai ţină cont de raportul optim dintre nutrienţi şi de compoziţia alimentelor. De asemeni hrana sănătoasă trebuie să predomine în orice alimentaţie. Celor care se întreabă; de ce dietele, fie şi ele savante, nu dau rezultatele scontate?, le răspundem că, nu este firesc să se aştepte totul de la alimentaţie, hrănirea adecvată fiind doar una din laturile, desigur foarte importante, a unei vieţi sănătoase. |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
POZIŢIE
|
||
|
|
||
|
|
Clasificarea
alimentelor |
|
|
SUBCATEGORIE
|
|
APROFUNDAT
|
|
|
|
|