|
DEZECHILIBRE ALIMENTARE
|
||
|
În urma unei alimentaţii necorespunzătoare, mai repede sau mai târziu, apar o serie de tulburări care perturbă sănătatea omului, cunoscute sub denumirea de dezechilibre alimentare. Fenomenele care însoţesc dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa unei alimentaţii diversificate şi echilibrate sau de către un comportament alimentar dăunător. La baza dezechilibrului alimentar, stă adesea malnutriţia, atât în cazul subalimentaţiei (subnutriţiei) cât şi în acela a supraalimentaţie (supranutriţiei). |
||
|
Malnutriţia alimentară este un dereglaj complex, cauzat de privarea organismului de substanţe bio esenţiale, în special de proteine. Tulburarea apare fie ca o consecinţă a unei alimentaţii greşite, fie în urma unor afecţiuni care determină incapacitatea organismului de a utiliza elementele esenţiale din hrană. Privind din unghiul alimentaţiei, malnutriţia poate îmbrăca două forme; una de insuficienţă şi cealaltă de exces. |
||
|
Malnutriţia alimentară de insuficienţă
|
||
|
Numită şi malnutriţie de aport, malnutriţia alimentară de insuficienţă este o subnutriţie propriu-zisă. În subnutriţie deoarece se mănâncă prea puţin, organismul resimte un declin cauzat în special de lipsa sau insuficienţa unor elemente esenţiale, mai ales aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, glucide, minerale şi vitamine. Malnutriţia alimentară de insuficienţă se manifestă fie pe un fond de carenţă energetică (conţinutul în calorii a hranei nu satisface cerinţele energetice ale organismului), fie pe un fond energetic global corespunzător (caloriile din hrană acoperă trebuinţele energetice ale corpului). Din acest motiv, în subnutriţia alimentară de insuficienţă, trebuiesc urmărite ambele aspecte, şi anume atât bilanţul energetic, cât şi nutrienţii esenţiali la care organismul nu are acces (metabolismul intermediar şi metabolismul energetic). Excluzând situaţiile sociale extreme (sărăcia, prizonieratul, naufragiul) precum şi pe cele de ordin medical (malabsborţia), principala "vinovată" a malnutriţiei alimentare de insuficienţă este anorexia. Simptomele malnutriţiei de aport sunt variate şi uneori grave, iar dacă nu se intervine la timp, viaţa poate fi pusă în pericol. Semnele care însoţesc tulburarea sunt specifice hipoglicemiei, hipoproteinismului, anemiei, hipocalcemiei, etc.. Ele se manifestă prin: slăbirea organismului (slăbirea este mascată de multe ori de un edem generalizat), migrene, depresie, scăderea tensiunii arteriale, astenie, ameţeli, tremurături, etc.. În malnutriţia alimentară de insuficienţă îndelungată se poate instala metabolismul de inaniţie, fenomen deosebit de periculos pentru organismul uman. |
||
|
Malnutriţia alimentară de exces este tot o malnutriţie de insuficienţă, însă una mascată de un aport cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din alimente depăşesc cerinţele organismului, iar multe substanţe nevaloroase sau chiar dăunătoare din hrană, pătrund în abundenţă în organism. Ca urmare a acestui fapt, corpul suferă de un deficit în compuşi valoroşi şi indispensabili care, fie lipsesc din hrană, fie sunt neutralizaţi de către prezenţa masivă a substanţelor neesenţiale. Dintre compuşii fără valoare pentru organism, care pot induce deficite în substanţe esenţiale, amintim: acizii graşi neesenţiali (predomină în uleiurile rafinate sau în cele încinse precum şi în grăsimile de origine animală), glucidele cu absorbţie rapidă (apar în zahărul alb, în multe băuturi răcoritoare, produse de cofetărie, etc.), aminoacizii neesenţiali (sunt dăunători atunci când se consumă în exces carne, boabe leguminoase, mezeluri, caş, caşcaval, ouă). Organismul omului nu prelucrează abuzul de compuşi, ci, mai ales pe un fond caloric exagerat, caută să îşi facă rezerve, sub forma unor depozite de grăsime. Totodată, alimentaţia excesivă şi hipercalorică, suprasolicită diferite organe interne şi încarcă corpul de toxine. În aceste condiţii proliferează bolile civilizaţiei moderne (obezitatea, diabetul, afecţiunile cardio-vasculare, cancerul, etc.). |
||
|
COMPONENTA PSIHICĂ A MALNUTRIŢIEI ALIMENTARE
|
||
|
Malnutriţia alimentară, fie că este de insuficienţă, fie că este de exces, se leagă de cele mai multe ori cu o componentă psihică ce nu poate fi ignorată. Stresul, depresia, anxietatea, starea de nefericire, manipularea media, determină la multe persoane modificări în conduita alimentară, influenţând uneori chiar şi mecanismele foamei, cu consecinţe negative asupra sănătăţii. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||
 |
||
|
|
Dezechilibre
alimentare |
|
|
APROFUNDAT
|
|
|
