|
NUTRIENŢII DIN ALIMENTE
|
||
|
Alimentaţia omului are, în primul rând, menirea de a asigura prin alimente, acei compuşi bio care sunt esenţiali organismului şi care poartă denumirea de nutrienţi. Pentru omul care vrea să trăiască sănătos, este la fel de importantă atât cantitatea de nutrienţi din sursele de hrană, cât şi raportul dintre principalele substanţe active din punct de vedere biologic; glucide, proteine, lipide, săruri minerale, vitamine şi apă. Nutrienţii din alimente, odată ajunşi în organism, exercită diferite activităţi care vin în sprijinul metabolismului, dar şi al proceselor de construcţie şi reconstrucţie a celulelor, ţesuturilor şi a organelor. O trăsătură comună a tuturor nutrienţilor esenţiali este acela de a furniza energie. |
||
|
Prin valoare nutriţională se înţelege conţinutul în protide al alimentului, exprimându-se în procente (G. Niac). Necesarul de proteine trebuie acoperit respectându-se următoarele reguli: - proteinele din alimente să conţină toţi aminoacizii esenţiali, - proteinele alimentare să se administreze în cantitate optimă şi regulat, câte 50-100 g zilnic, în funcţie de efort (vezi cantitatea şi raportul dintre nutrienţi), - proteinele din alimente să reprezinte baza de calcul pentru ceilalţi nutrienţi. |
||
|
Prin valoarea energetică a unui aliment, se exprimă potenţialul nutrienţilor săi de a furniza energie. Această energie latentă din aliment se transformă în corpul nostru în energie activă, pe care organismul o foloseşte în procesele sale (creştere, metabolism, construcţii, etc.). Dacă această energie este în surplus, organismul o depozitează sub forma unor substanţe temporar inactive din punct de vedere energetic, dar cu un potenţial caloric deosebit de mare, atunci când aceştia se activează. Compuşii care formează depozitele energetice disponibile ulterior, nu sunt altceva decât grăsimile care formează ţesutul adipos. Pentru nutrienţi, dar şi pentru metabolism, unitatea de măsură a valorii energetice este caloria şi multiplul său; kilocaloria. Pentru omul modern, problema valorii energetice a alimentelor se pune în mod diferit faţă de cel al omului generaţiilor trecute. S-a constatat că efortul fizic a scăzut în ultima sută de ani, cu mai bine de 150 de ori, ceea ce înseamnă că şi nevoile energetice ale omului s-au micşorat în mod simţitor. Cu toate acestea, ca un paradox al societăţii moderne, hrana a devenit mai bogată în calorii faţă de cea din trecut. Nu este de mirare că, în aceste condiţii, obezitatea dar şi alte boli (diabet, afecţiuni cardiovasculare, boli hepato-biliare, etc.) au cunoscut o creştere spectaculoasă. Pe de altă parte, în sens contrar, atragem atenţia asupra pericolelor deosebite la care se supune omul subnutrit sau malnutrit prin propria sa voinţă, de teama periclitării siluetei. Dereglajele şi afecţiunile derivate dintr-un astfel de comportament alimentar pot fi grave şi uneori ireversibile, atingând adesea sistemul nervos şi funcţia endocrină. Valoarea energetică a nutrienţilor alimentari nu depinde numai de potenţialul caloric al acestora. Anumite substanţe purtătoare de energie se absorb mai rapid, în timp ce altele trec în fluxul sanguin mai încet. Compuşii din alimente care se absorb repede şi care aduc corpului un val uriaş de energie într-un timp scurt, sunt ce-i mai dăunători sănătăţii omului. Aceste adevărate "bombe calorice" sunt compuse din concentrate, aşa cum sunt glucidele cu absorbţie rapidă, produsele rafinate (făină albă, zahăr) sau grăsimile alimentare, ori, şi mai periculos, din amestecul acestora. Necesarul caloric trebuie să se stabilească în funcţie de vârstă, tip de efort, starea de sănătate. În general, un adult care nu depune o muncă fizică deosebită, are nevoie pentru fiecare kilogram al corpului său, de aproximativ 35 kilocalorii zilnic. |
||
|
Între principalii nutrienţi din alimente trebuie să existe un anumit raport, care trebuieşte individualizat în funcţie de vârstă, efort, starea de sănătate, sex. În principiu, un raport între glucide, proteine şi lipide de 10:2:1 este corespunzător (mai multe). |
||
|
|
POZIŢIE
|
||
 |
||
|
|
Nutrienţii din alimente
|
|
|
|
