|
NOŢIUNI ELEMENTARE DE ECOLOGIE
|
||
|
Postat în 23.01.08 |
||
|
Ecologia ca ştiinţă, nu se ocupă cu studiul individualităţilor biologice, aşa cum fac ramurile biologiei, ci se apleacă asupra sistemelor vii şi asupra mediului ambiant de care acestea depind. Ea studiază distribuţia si abundenţa organismelor vii, habitatul lor, precum si interacţiunile dintre ele si mediu. Înţelegerea vieţii, din punct de vedere ecologic, necesită cunoaşterea unor noţiuni de bază, cărora le vom acorda următoarele rânduri. |
||
|
Ecologia, care se ocupă cu studiul sistemelor vii, consideră individul ca fiind veriga de bază al oricărui sistem (mai multe despre individ). |
||
|
Teritoriul pe care o specie se găseşte cel puţin în una din fazele ciclului său vital (reproducere, hrănire, migrare, iernat, pasaj), se numeşte areal. Unei specii, arealul poate să-i ofere condiţii minime, medii sau optime de viaţă (mai multe despre areal). |
||
|
Sistemul
|
||
|
Prima lege a ecologiei, stipulează că niciun individ sau populaţie nu poate vieţui izolat de mediu. Prin apartenenţa la sistem se realizează atât integrarea indivizilor între ei, cât şi integrarea lor în cadrul mediului ambiant. Principalele sisteme ecologice sunt populaţia, biosistemul şi ecosistemul, teme pe care le vom aborda mai jos. Recomandăm: Şcoala virtuală + (parteneriate) |
||
|
Populaţia este un sistem de indivizi care aparţin aceleiaşi specii şi care ocupă acelaşi biotop. Populaţia este cea mai simplă formă de organizare a unui sistem viu. Foarte adesea se utilizează noţiunea de populaţie în mod eronat. Spre exemplu, este greşit să se vorbească despre "populaţia de păsări din pădurea X" sau de "populaţia de peşti din balta Y", deoarece referirea e prea largă cuprinzând mai multe specii. Termenul se foloseşte corect, atunci când, de pildă, ne referim la "populaţia de lăstuni din pădurea X" sau la "populaţia de roşioare din balta Y" (mai multe despre populaţie). |
||
|
Ecotipurile (populaţiile locale) şi ecotopul
|
||
|
Sub influenţa locală a factorilor de mediu, din rândul populaţiilor, s-au desprins grupuri de indivizi, care deşi aparţin aceleiaşi taxon, se deosebesc de gruparea de bază prin unele particularităţi morfologice, fiziologice şi ereditare. astfel de grupuri formează populaţii locale. Totalitatea factorilor de mediu care au condus la formarea unui ecotip, poartă numele de ecotop. |
||
|
Legătura cea mai simplă stabilită între doi indivizi distincţi (care aparţin unor specii diferite) sau între două populaţii, poartă denumirea de biosistem. Relaţiile în biosistem sunt întotdeauna de interdependenţă. De exemplu, între molid (Picea abies) şi lichenul mătreaţa bradului (Usnea barbata), vegetală ce creşte pe acest arbore, se formează un biosistem. La fel se întâmplă primăvara, între o populaţie de albine şi o populaţie de salcâmi. O formă de biosistem, de tip simbiotic, este micoriza (mai multe despre biosistem). |
||
|
Ecosistemul este un sistem complex format din biocenoză şi biotop, fiind o interpătrundere a sistemelor vii cu cele nevii, dar esenţiale pentru viaţă (aer, apă, căldura şi lumina solară, solul, etc.). Totalitatea formelor şi factorilor biotici şi abiotici de pe un anumit areal, realizează particularitatea ecosistemului respectiv, iar totalitatea ecosistemelor, creează biosfera (vezi factorii biosferei care influenţează viaţa). Cele două componente ale ecosistemului, după cum am arătat mai sus, sunt biotopul şi biocenoza (mai multe despre ecosistem). Biotopul reprezintă suportul neviu care sprijină viaţa, reprezentând componenta lipsită de viaţă a aerului, solului, apei, etc. Un biotop, în funcţie de arealul ocupat, este diferit de alt biotop, prin diverse caracteristici naturale ca: relief, expoziţie, tip de sol, temperatură, umiditate, etc.. Însă nu numai natura influenţează biotopul, ci şi omul, care în multe situaţii, prin schimbările produse în biotop, dereglează sau chiar distruge întregul ecosistem (mai multe despre biotop). Biocenoza este un sistem de mai multe populaţii care ocupă un anumit biotop, aşa cum sunt populaţiile de plante ierboase dintr-o livadă, populaţiile de vieţuitoare dintr-o pădure sau populaţiile acvatice dintr-un lac (mai multe despre biocenoză). |
||
 |
||
|
Habitatul reprezintă porţiunea dintr-un ecosistem, ocupată de indivizii unei anumite populaţii. Deoarece în cadrul ecosistemului, habitatele oferă toate condiţiile optime de viaţă unei populaţii, într-o biocenoză există atâtea habitate câte specii sunt. Habitatele pot fi izolate una de alta sau intersectate. Delimitarea precisă a habitatului în cadrul biocenozei a condus la crearea nişei ecologice. Recomandăm: Şcoala virtuală + (parteneriate) |
||
|
Biosfera
|
||
|
Graţie unui echipament genetic colectiv deosebit, o specie (populaţie) sau alta, prezintă caractere morfologice şi fiziologice care-i permit să supravieţuiască într-un anumit mediu de viaţă. Adaptarea este o consecinţă a unei evoluţii îndelungate, fiind un proces în urma căruia s-au selecţionat, în mod natural, organismele cu cele mai bune capacităţi de supravieţuire, dezvoltare şi înmulţire, în raport cu condiţiile mediului în care trăiesc. Alături de metabolism, adaptarea reprezintă condiţia esenţială a vieţii (mai multe despre adaptare). |
||
|
În cadrul unui ecosistem, are loc un permanent transfer de energie şi materie. Legătura energetico-materială între diferitele populaţii ale unei biocenoze, în care unele dintre ele îndeplinesc rolul de producători, iar altele de consumatori, se numeşte lanţ trofic. În cadrul fiecărui lanţ trofic, există diferite nivele (etaje) trofice: - producătorii (organismele vegetale), - consumatorii primari (organisme animale care se hrănesc cu vegetale), - consumatorii secundari şi terţiari(animale care trăiesc pe seama consumatorilor primari, respectiv secundari), - descompunătorii (fungi, bacterii şi alte organisme care descompun materia organică, oferind condiţii optime de hrănire producătorilor primari). Această succesiune specifică ecosistemelor, alcătuieşte un circuit biologic care începe şi se termină la acelaşi nivel, acela al producătorilor primari şi al descompunătorilor (mai multe despre lanţul trofic). |
||
 |
||
|
Biomasa |
||
|
Intensitatea circuitului biologic, se manifestă pe etajele lanţului trofic, prin acumularea de energie şi materie, cea din urmă purtând denumirea de biomasă (mai multe despre biomasă). |
||
|
Autor: Florin Filipescu
Imagini: Adrian Filipescu |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Noţiuni elementare de ecologie
|
|||
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
LEGĂTURI PARTENERE
|
|
|
|
|
|
CUVINTE CHEIE
|