GIN

  Ginul este o băutură alcoolică, distilată, de provenienţă nord-europeană, obţinută din pseudobacele mature ale ienupărului.
Cum se obţine ginul

  În prima fază, în tehnologia producerii ginului, se distilează pseudofructele arbustului de ienupăr. Deoarece prin antrenarea cu vapori de apă, rezultă o serie de compuşi toxici, este necesară o a doua şi apoi o a treia distilare.
  Distilatul rezultat conţine uleiuri volatile aromate, urmând să se dilueze în alcool etilic sau se mai distilă odată cu must de malţ (G. Niac).
  Concentraţia de alcool variază între 40-45%. Unele ginuri, în plus faţă de distilatul de ienupăr, pot conţine diferite alte arome (scorţişoară, coriandru, anason, coajă de portocale, etc.)[Wikipedia(ro)].
Proprietăţile ginului

  Un gin de calitate (triplu distilat) nu poate fi altfel, decât un produs scump (pierderile sunt mari şi productivitatea relativ scăzută). Ginul veritabil (ginul se poate falsifica uşor), corect procesat, are proprietăţi medicinale. În cantitate mică, în diluţii, şi consumată din când în când, băutura este tonică, drenează ficatul, stimulează absorbţia cuprului şi zincului şi prezintă proprietăţi afrodiziace. Ginul mai întâi a fost medicament (în sec al XVII-lea se vindea în Olanda în farmacii). Chiar dacă astăzi a devenit o băutură alcoolică, se impun restricţii în legătură cu consumul ginului.
  Consumat frecvent sau în cantitate mai mare de 100 ml, ginul poate provoca efecte secundare nedorite (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crăciun).
  Ginul se consumă în amestec cu:
  - apă rece,
  - apă minerală carbogazoasă sau sifon, gheaţă, lămâie (gin tonic),
  - alte băuturi alcoolice (cocteiluri pe bază de gin).
  100 ml de gin dezvoltă 265 kcal.
Sortimente de gin

  Principalele sortimente de gin sunt:
  - London Dry Gin (este un gin englezesc, echilibrat),
  - Plymouth Gin (este un gin englezesc foarte aromat),
  - Old Tom Gin (este un gin englezesc mai dulce, cu o concentraţie alcoolică mai  slabă),
  - Genever (este un gin olandez maturat mai mulţi ani în butoaie de stejar),
  - Dornkaat  (este un gin german "light")
Scurt istoric al ginului

  Primele ginuri obţinute şi menţionate în istorie (1591) au fost cele din sortimentul Genever. Această băutură olandeză, era considerată a fi o poţiune, deci se găsea prin farmacii. În secolul al XVII-lea ginul trece în Anglia, unde cunoaşte un imens succes. Din insulele britanice, în secolul al al XVII-lea, ginul se răspândeşte, mai ales London Dry Gin,  cucerind întreaga lume.
Cocteiluri pe bază de gin

Cocteilul
Compoziţie
 Menţiuni
  Cocteil Martini*
  - o parte vermut sec, 4 părţi gin, gheaţă
  Se agită în şecher şi se serveşte cu o măslină pe scobitoare
  Cocteil Hemingway*
  - o parte vermut, 15 părţi gin, gheaţă
 
  Cocteil Alexander*
  - o parte lichior incolor de cacao (Creme de Cacao), o parte gin, o parte frişcă, gheaţă
  Se agită în şecher şi se serveşte cu o nucă în pahar
  Cocteil sora lui Alexander*
  -  o parte lichior de mentă, o parte gin, o parte frişcă, gheaţă
  Se agită în şecher şi se serveşte cu o nucă în pahar
  Long Island Iced Tea**
  - votcă, gin, rom, tequila şi triplu sec (părţi egale) la care se aduagă 1 1/2 părţi de suc de lămâie cu puţină cola.
  Pentru unii, băutura are si gust asemănător cu ceaiul

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE
Gin
  ESENŢIAL
  TEME ASEMĂNĂTOARE
  LEGĂTURI EXTERNE
  CUVINTE CHEIE