NUTRIENŢI ALIMENTARI

Ce sunt nutrienţii alimentari?

  Nutrienţii alimentari sunt substanţe active cu proprietăţi energetice şi plastice, din rândul glucidelor, protidelor şi lipidelor, dar şi al altor compuşi (minerale, glicozide, vitamine, apa). Pentru ca procesele metabolice care întreţin viaţa şi care generează energia necesară tuturor activităţilor să se desfăşoare la parametrii normali, este necesar ca atât cantitatea nutrienţilor cât şi raportul dintre ei, să se afle la nivele optime. Deoarece metabolismul se desfăşoară în interiorul celulelor, este necesar ca substanţele importante care provin din alimente ajungă din tubul digestiv în sânge, şi de aici în spaţiul interstiţial şi mai departe, trecând de membrane, în interiorul celulelor.
  Se poate conchide deci, că nutrienţii din alimente reprezintă acei compuşi exogeni (ce provin dinafara organismului), care, după o prealabilă digestie şi absorbţie, participă la metabolism, proces indispensabil vieţii, precum şi la nutriţia celulară.
  Cale parcursă de un principiu alimentar cu valoare de nutrient, este următoarea:

  ALIMENT DIGESTIE ABSORBŢIE DIGESTIVĂ CIRCULAŢIE ABSORBŢIE CELULARĂ NUTRIŢIE CELULARĂ.

Despre nutrienţii alimentari în zilele noastre

  Omul zilelor noastre, trebuie să facă faţă unor schimbări deosebit de bruşte intervenite în evoluţia îndelungată a sa. Modul de hrănire a generaţiilor trecute era menit să  furnizeze oamenilor nutrienţii necesari desfăşurării activităţilor cotidiene, care astăzi diferă radical acelor vremuri. Efortul fizic, stresul climatic, efortul legat de asigurarea unui confort ambiental, azi aproape că au dispărut, fiind înlocuite de alte provocări, chiar mai complicate şi mai distructive, dintre care stresul psihic predomină.
  La omul modern, nevoile calorice sunt mult mici în comparaţie cu cele ale generaţiilor trecute  Cu toate acestea alimentaţia contemporană  este mai bogată în calorii ca niciodată. Din această cauză, în epoca noastră, nutrienţii şi hrana din care provin, trebuiesc administrate raţional [mai multe despre alimentaţia zilelor noastre].

Cantitatea şi raportul dintre nutrienţi

  Se consideră că pentru stabilirea raportului şi a cantităţii de nutrienţi, trebuie să se pornească de la proteină, substanţă fundamentală, pentru care organismul nu posedă organe de rezervă, decât celulele însele. Din acest motiv, aportul de proteine, de fapt de aminoacizi esenţiali, trebuie să se realizeze echilibrat şi uniform.
  Specialiştii în nutriţie conchid că dacă în 1970, un adult avea nevoie în medie de 1,4 g proteine/kg corp, în 2000, acest necesar a scăzut la 0,75g proteine/kg corp, adică aproape s-a înjumătăţit. Cantitatea necesară de proteine diferă de la individ la individ, mai ales în funcţie de vârstă şi de efortul depus.
  Necesarul de proteine în funcţie de vârstă şi de efortul depus, este prezentat în tabelul de mai jos.

CATEGORIA
NECESAR (g/kg corp)
efort fizic redus
efort fizic mediu
efort fizic intens
  copii 3-6 luni
    1,85
+ 25%
+ 50%
  copii 6 luni-2 ani
  1,3
  copii 2-5 ani
  1,1
  copii 5-14 ani
1
  adolescenţi 16-18 ani
   0,9
  adulţi
     0,75

  După ce s-a stabilit cantitatea necesară de proteine, valoarea rezultată se corelează cu ceilalţi principali nutrienţi (glucide, lipide), în funcţie de intensitatea efortului depus şi de vârsta, aşa cum se poate observa mai jos.

CATEGORIA
PROTEINE
GLUCIDE*
LIPIDE**
părţi
% din cantitatea totală
% din  totalul caloric
părţi
% din cantitatea totală
% din  totalul caloric
părţi
% din cantitatea totală
% din  totalul caloric
  sedentari şi vârstnici
  1
  15,4
  14,3
  5
  77
  71,4
  0,5
  7,6
  14,3
  efort moderat
  1
  14
  12,2
  6
  79
  73,2
  0,6
  7,9
  14,6
  efort intens
  1
  10,75
    9,9
  7,5
  80,6
  74,25
  0,8
  8,65
  15,85

  *Din totalul, glucidelor, peste 75% trebuie să fie cu absorbţie lentă, provenind din cereale, leguminoase şi legume; 20% cu absorbţie rapidă, dar care să provină din surse neconcentrate, aşa cum se află în fructe şi 5%  să reprezinte zaharurile concentrate, consumându-se de preferinţă miere naturală.
  ** Este important atât să se respecte raportul optim între acizii graşi. Din totalul necesarului zilnic  de lipide, grăsimile şi uleiurile concentrate, nu trebuie să depăşescă.25-30%, restul completându-se cu alte produse (seminţe oleaginoase, peşte, lapte, ouă)

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE

Nutrienţi alimentari
  ESENŢIAL

  TEME ASEMĂNĂTOARE