|
||
|
Bradul, numit şi brad alb, este un arbore monoic răşinos specific zonelor premontane şi montane de la noi. Bradul alb nu este totuna, cum greşit uneori se crede, cu bradul argintiu (Abies concolor), specie exotică mai mică, cu frunze cenuşii, care la noi se cultivă în scopuri decorative. De asemenea, bradul alb nu trebuie confundat cu bradul roşu, numit şi molid (Picea abies). |
||
|
Bradul este o specie vegetală lemnoasă care atinge până la 50 m înălţime. În sol, acest arbore dezvoltă o rădăcină puternică, micorizantă. |
||
|
||
|
||
|
||
|
• Răspândirea unor specii de brad pe glob În lume, bradul alb (Abies alba), se întâlneşte doar în unele zone montane ale Europei. În timpul glaciaţiei cuaternare, această specie a găsit un refugiu în sud-vestul Europei şi de aici s-a răspândit în Europa Centrală, întâlnindu-se astăzi în Munţii Pirinei, Rodopi şi Carpaţi. Rude ale bradului alb se întâlnesc în diferite regiuni ale globului. Astfel, bradul de balsam (Abies balsamea) creşte în Canada, bradul siberian (Abies sibirica) apare în Siberia asiatică, bradul de Grecia (Abies cephalonica) se întâlneşte ca specie relictă în zonele înalte din sudul Peninsulei Balcanice, bradul de Spania (Abies pinsapo) creşte în regiunile stâncoase ale Peninsulei Iberice (Mohan, Ardelean). • Răspândirea bradului în România Arealul natural al bradului în România este aproximativ acelaşi cu cel al molidului. De cele mai multe ori, în zona forestieră naturală pentru această specie, domină molidul sau fagul, arboretele de brad (brădetele) ocupând suprafeţe relativ restrânse. În Carpaţii Orientali bradul creşte la altitudinea de 600-1.200 m (chiar mai jos în Bucovina). În Carpaţii Meridionali specia se întâlneşte la o altitudine cuprinsă între 700 şi1500 m, iar în Munţii Apuseni apare la 650-1800 m. Bardul cultivat poate fi întâlnit şi în afara arealului său natural (parcuri, grădini, plantaţii forestiere). Astăzi, la noi, bradul sălbatic a devenit o specie destul de rară, ca o consecinţă a exploatării iraţionale. Exterminarea bradului din Carpaţi, nu este o problemă nouă, aşa cum reiese dintr-un fragment, pe care-l redăm mai jos, apărut în 1939 în "Flora României", sub semnătura prof. I. Simionescu, membru al Academiei Române. "Sunt tăiaţi fără milă pentru scânduri, iar puieţii de brad sunt nimiciţi fără măsură la Crăciun, de când s'a introdus şi la noi moda Pomului de Crăciun, care înlocuieşte tot mai mult la oraşe străbunul obiceiu al Stelei". |
||
|
Brădetul (Abieta) reprezintă o formaţiune păduroasă zonală în care predomină bradul (pădure de brad). Brădetele apar insular în făgete sau în molidişuri, mai frecvent în zonele montane din Banat şi Mehedinţi. În România, abietele pure sunt rare. Ele sunt mai întunecoase decât molidişurile, ca o consecinţă a frunzelor mai late, mai lungi şi mai închise la culoare pe faţă. |
||
|
Anumite părţi ale bradului sau ale molidului se pot utiliza cu folos în fitoterapie (mai multe despre brad şi molid ca plante medicinale). |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Brad (Abies alba)
|
|||
|
MEDIA
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR
|
|
|
|
CUVINTE CHEIE
|
|
|