APROFUNDAT INDEX ENCICLOPEDIC INDEX BOTANIC B BUJORUL ROMÂNESC (PAEONIA PEREGRINA VAR. ROMANICA) imaginebioterapi

BUJORUL ROMÂNESC (PAEONIA PEREGRINA VAR. ROMANICA)

Comentează

Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) este o plantă ierboasă, perenă, rară, ocrotită de lege

Precizări

Bujorul românesc are frunzele sectate, însă foliolele, deşi divizate sunt destul de late. Această precizare este necesară, deoarece pe multe situri din România apar imagini cu bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) [acest poartă frunze fidate, cu foliole foarte Înguste, aproape ca la mărar], care este confundat cu bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) [vezi imaginea 1].

Diferenţa dintre bujorul românesc şi bujorul de stepă

Încadrarea sistematică a bujorului românesc

Bujorul românesc reprezintă o formă (varietate) endemică (trăieşte aproape exclusiv numai în Dobrogea, altunde-va în lume nefiind semnalat) a speciei Paeonia peregrina (bujor de pădure). Această disociere dintre cele două forme este astăzi mai mult sau mai puţin acceptată, astfel încât literatura de specialitate, le consideră, în multe cazuri, sinonime.
Bujorul românesc apaţine familei Paeoniaceae.

Ecologie, caractere, distincţii

Bujorul românesc este o peoniacee care se întâlneşte cu totul izolat în Oltenia (Pădurea Călugăreasa) şi cu ceva mai des în pădurile din Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel, Baia, insular în Munţii Măcinului) [vezi şi răspândirea speciilor sălbatice de bujor în România] [vezi imaginea 2].

Bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica)

Unii botanişti susţin că bujorii din Pădurea Călugăreasa aparţin varietăţii tipice (bujor de pădure). Astfel, este posibil că toate formele de bujori sălbatici din regiunile joase din Muntenia şi sudul Moldovei aparţin exclusiv vechiului taxon P. peregrina var. typica.
Schroett şi Faur, citându-i pe A. Nyárádi, remarcau că: "de multe ori a fost pusă in sinonimie P. peregrina si P. peregrina romanica. P. peregrina tipică (bujor de pădure) creşte în mai multe locuri la noi, însă cele ce cresc mai ales în Dobrogea au frunze si foliole mai adânc si mai dens sectate. Pentru acestea trebuie să se menţină numele de romanica" (bujor românesc).

Floarea la bujorul românesc este mare, purpurie, cu stamine numeroase ,având filamentele roz şi anterele galbene (vezi imaginea 3).

Bujorul Românesc are o valoare ecologică deosebită, prin frumuseţe, raritate, dar şi prin faptul că în toată lumea, se întâlneşte doar în zona sud-estică a României. Specia este protejată prin lege încă dinaintea celui de-al doilea război mondial.

Alte specii sălbatice rare de bujor din România

Pe lângă cele două varietăţi ale speciei Paeonia peregrina (bujorul românesc şi bujorul de pădure) apar în flora spontană a României şi alţi reprezentanţi rari, ca: bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), bujoriide munte (Paeonia daurica, P. mascula) şi bujorul bănăţean (Paeonia officinalis var. banatica).

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).

ACASĂ

DESPRE NOI

CĂUTARE

COMPUŞI BIO

TERAPII

VEGETALE

ALIMENTAŢIE