|
FILOGENEZA ŞI FILOGENIA VEGETALĂ
|
||
|
Filogeneza studiază formarea şi dezvoltarea vieţii pe pământ, filogeneza vegetală ocupându-se de organismele vegetale, sub acest aspect. Filogenia se ocupă cu evoluţia diferitelor grupuri de vieţuitoare precum şi de procesele şi diferenţierile suferite în urma acestei evoluţii. |
||
|
Scara filogenetică vegetală
|
||
|
Pe scara filogenetică, adică a evoluţiei, apar mai întâi vegetalele cu tal (talofitele) unicelulare (bacterii, ciuperci microscopice, alge unicelulare) şi apoi cele pluricelulare (alge, ciuperci macroscopice, licheni). Vegetalele cu corm (cormofitele), în filogeneză, apar mai târziu, după apariţia muşchilor (briofitele), care ocupă un loc intermediar în evoluţia lumii vegetale vii, neputând fi încadrate cu stricteţe nici în rândul talofitelor şi nici în acela al cormofitelor. Ferigile (pteridofitele) sunt cormofite primitive fără flori, fiind însă plante mai evoluate şi cu o apariţie mai târzie decât muşchii, în primul rând printr-o diferenţiere anatomică precisă (au rizomi subterani şi frunze adevărate) şi prin prezenţa vaselor conducătoare. Odată cu apariţia ferigilor, s-a deschis drumul evoluţiei plantelor vascularizate. Florile şi seminţele, absente la pteridofite, încep să apară la o grupă de plante superioare şi ulterioare, din punct de vedere filogenetic, ferigilor, numite spermatofite. Cel mai vechi grup al plantelor cu flori şi sămânţă, care urmează pe scara filogenetică după ferigi, este reprezentat de gimnosperme (răşinoase, conifere). Gimnospermele nu formează fructe propriu-zise, care să închidă sămânţa în interiorul lor. Plantele cu flori şi cu seminţele închise în fruct, apar ulterior pe scara filogenetică a lumii vegetale, fiind numite angiosperme. Angiospermele ocupă vârful piramidei filogenetice vegetale, fiind plantele cele mai evoluate. Această categorie botanică are în flora actuală a Terrei cei mai mulţi reprezentanţi. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Filogeneza şi filogenia vegetală
|
|||
|
|
