FLOARE DE LEAC (RANUNCULUS REPENS)

  Floarea de leac, numită adesea în popor, ca şi alte rude asemănătoare, piciorul cocoşului sau piciorul cocoşului târâtor, este o plantă ierboasă stoloniferă frecvent întâlnită în flora României.

Sistematică

  Specia Ranunculus repens aparţine familiei Ranuculaceae.

Descriere

  Talia acestei plante este relativ modestă (20-40 cm), tulpina fiind-ui erectă şi pubescentă.
  La baza exemplarelor din această specie, se dezvoltă organe de înmulţire vegetativă, numite stoloni. Stolonii florii de leac apar ca nişte tulpini târâtoare (repente) lungi, de unde îi şi derivă numele speciei (repens). La nivelul nodurilor stolonilor piciorului cocoşului târâtor se formează atât rădăcini adventive, cât şi noi părţi aeriene, asigurându-se astfel, înmulţirea pe cale vegetativă a plantei (vezi imaginea 1).
Înmulţirea vegetativă prin stoloni la floarea de leac
  Frunzele bazale la floarea de leac sunt bine dezvoltate, lung peţiolate (peţiolurile sunt păroase), palmat trisectate, cu segmentele peţiolate şi trifidate (L. Popovici, C Moruzi, I Toma). Frunzele tulpinale prezintă segmente mai înguste şi sunt sesile (vezi imaginea 2).
Aspectul florii de leac
  Florile speciei Ranunculus repens sunt alcătuite din 5 sepale pubescente şi din 5 petale galbene-aurii. Staminele sunt numeroase, dispuse în spirală spre centrul florii. Fructele florii de leac sunt folicule (vezi imaginea 3).
Floarea şi fructele la Ranunculus repens

Înflorire

  Floarea de leac (piciorul cocoşului târâtor) înfloreşte din mai până în octombrie (vezi imaginea 4).
Ranunculus repens  la înflorire

Ecologie

  Florea de leac se dezvoltă în locurile umede (locuri mlăştinoase, lunci, păduri, pajişti şi fâneţe umede, şanţuri). Specia se poate întâlni de la câmpie la munte.

Specii asemănătoare

  Ranunculus repens se asemănă şi adesea se confundă cu alte plante ale genului Ranuculus, toate cunoscute sub denumirea populară de piciorul cocoşului. Dintre acestea, o specie foarte asemănătoare, pe care o vom descrie mai jos, este Ranuculus bulbosus.

  • Ranuculus bulbosus

  Ranuculus bulbosus , faţă de Ranunculus repens, este o plană lipsită de stoloni, dar care în schimb, prezentă un bulb în zona coletului. În pământ are un rizom scurt, cu numeroase rădăcini secundare. (vezi imaginea 5).
Ranuculus bulbosus
  Planta cunoaşte aceiaşi răspândire ca şi specia Ranunculus repens, înflorind, de asemenea, în aceiaşi perioadă.

Utilizări oficinale

  Fitoterapia tradiţională folosea floarea de leac (Ranuculus repens), care este o specie într-o oarecare măsură toxică, intern şi extern, contra malariei. Extern, se mai utiliza în afecţiuni ale sânilor. De la  Ranuculus bulbosus se folosea, de către medicina populară, sucul obţinut din planta proaspătă, în uz extern, în cazul unor dureri (algii) reumatice, gutoase, musculare, articulare sau provocate de lumbago. În doze mici în uz intern, acest picior al cocoşului, are efecte narcotice (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crăciun).
  Astăzi, în tratamente, se utilizează doar extracte homeopate pe bază de Ranuculus bulbosus. Acestea se recomandă în afecţiuni musculare (dureri, fibrozită, rigiditate musculară), nevralgii intercostale, zona Zoster, dermatoze veziculoase.

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE

Floare de leac (Ranunculus repens)
  MEDIA

  POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR

  TEME ASEMĂNĂTOARE

  BLOG

  CUVINTE CHEIE