|
GĂLBINELE (RANUNCULUS POLYANTHEMOS) ŞI GĂLBINELE DE MUNTE (RANUNCULUS CARPATICUS)
|
||
|
Gălbinelele (Ranunculus polyanthemos) |
||
|
• Sistematică Sub denumirea populară de gălbinele, se întâlneşte această, plantă ierboasă şi perenă cunoscută, ca şi alte specii ale genului Ranunculus asemănătoare ei, şi sub numele de piciorul cocoşului sau de floare de leac. Specia Ranunculus polyanthemos aparţine familiei Ranunculaceae. • Descriere Rizomul gălbinelelor este alb, gros, orizontal. Din el se dezvoltă o tulpina erectă, ramificată în partea superioară, fin păroasă, înaltă de 25 - 75 cm. Frunzele bazale ale plantei sunt lung peţiolate, în timp ce cele tulpinale sunt sesile. Lamina frunzei este palmat trisectată, fiecare segment fiind la rândul său de 2 - 3 ori partit. Lăţimea elementelor foliare este evident mai mică în cazul frunzelor superioare (vezi imaginea 1). Florile, adunate în monocazii (vezi inflorescenţe), sunt actinomorfe, fiind alcătuite din 5 sepale păroase şi din 5 petale galbene, lungi de 1 - 1,5 cm. Staminele numeroase, sunt dispuse spre centrul florii în spirală (vezi imaginea 2). Fructele sunt achene ovale puternic comprimate. • Înflorire Planta înfloreşte în VI-VII (vezi imaginea 3) • Ecologie Gălbinelele cunosc o largă răspândire mai ales în Europa şi Asia. La noi, planta creşte în livezi, prin tufărişuri şi la margini de păduri, de la câmpie până în zona montană joasă. • Medicină populară Medicina tradiţională foloseşte infuzia de gălbinele, realizată din părţile aeriene ale plantei, în tratamentul ulcerului gastric şi al celui duodenal (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crăciun). Deoarece planta este într-o oarecare măsură toxică şi puţin cercetată, nu se recomandă folosirea empirică a acesteia, în scopuri curative. |
||
|
Gălbinelele de munte (Ranunculus carpaticus)
|
||
|
Sub denumirea populară de gălbinelele de munte, se întâlneşte o specie înrudită de aproape cu cea prezentată mai sus. Această plantă, prezintă un rizom alb, gros, vertical, din care se înalţă o tulpină, dreaptă şi pubescentă (vezi imaginea 4). La bază, specia prezintă 1 - 2 frunze lung peţiolate, mari, palmat trisectate, rombic ovate, pe margine serate. Pe tulpină se dezvoltă câteva frunze asemănătoare, dar scurt peţiolată. Florile sunt mari şi galbene (I. Iancu) [vezi imaginea 5]. Ranunculus carpaticus creşte pe terenuri slab acide, în păduri de molid şi amestec de fag şi molid sau la marginea acestora, întâlnindu-se relativ frecvent în etajul forestier montan. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Gălbinele (Ranunculus polyanthemos) şi gălbinele de munte (Ranunculus carpaticus)
|
|||
|
POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR
|
|
MEDIA
|
|
|
