|
||
|
Molidul, numit şi brad roşu, este un arbore răşinos specific zonelor premontane şi montane de la noi. |
||
|
Specia Picea abies aparţine familiei Pinaceae. Această specie, în flora spontană a ţării noastre, prezintă mai multe varietăţi, dintre care două sunt mai întâlnite (Picea abies var. chlorocarpa, Picea abies var. erytrocarpa). |
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Culorile conurilor tinere diferă în funcţie de varietatea de molid, fiind verzi la var. chlorocarpa şi violacee la var. erytrocarpa (I. Iancu). |
||
|
Molidul (Picea abies) este un arbore care se dezvoltă în climat răcoros şi relativ umed, întâlnindu-se în nord-estul Europei (Peninsula Scandinavă, Siberia europeană, regiunea Baltică), în nordul Asiei, precum şi în zonele montane din centrul Europei (Carpaţi, Tatra, Alpi). • Răspândirea unor specii de molid pe glob În zonele subarctice americane (Canada, Alaska), pădurile boreale de conifere, sunt formate din specii de molizi care, în general, nu apar în Europa, între care mai des se întâlneşte molidul alb (Picea glauca), molidul negru (Picea mariana) şi molidul de Alaska (Picea sitchensis). În regiunea boreală eurasiatică, care se întinde din nord-vestul Europei până la Oceanul Pacific - în dreptul Mării Ohtsk, traversând partea nordică a întregului continent asiatic, apar alte specii de molizi ca: molidul european (Picea abies), molidul finlandez (Picea fennica), molidul siberian (Picea obovata), molidul de Amur (Picea koraiensis). În afara zonelor subarctice, aceste specii, se întâlnesc insular în zonele montane ale Europei sau ale Asiei. În Carpaţi se întâlneşte o singură specie aparţinătoare genului Picea, şi anume Picea abies (Mohan, Ardelean). În unele zone montane din America de Nord, mai ales în Munţii Stâncoşi, apare o specie, care poartă numită molid argintiu înţepător (Picea pungens argentea) şi care este întâlnită azi frecvent şi la noi, ca specie decorativă cultivată decorativă. • Răspândirea molidului în România La noi în ţară, arealul natural al molidului se întinde de-a lungul întregului lanţ carpatic, ocupând etajul de deasupra făgetelor. Molidul apare mai rar doar în Munţii Banatului, în timp ce în depresiunile intramontane (Dorna, Ciuc, etc.) aproape că este specia lemnoasă exclusivă. Molidul vegetează bine în zonele reci şi umede, preferând solurile montane cu volum edafic mijlociu sau mare şi o expoziţie nordică. Optimul de vegetaţie pentru această specie, se întâlneşte în depresiunile intramontane şi pe versanţii vulcanici din Carpaţii Orientali, precum şi pe Valea Bistriţei. În condiţiile climatice ale ţării noastre, molidul se întâlneşte de la altitudinea 650 m, în cazul unor versanţi cu expoziţie nordică, urcând până la 1.800 m. Specia formează arborete pure (molidişuri), uneori foarte întinse, sau creşte în amestec cu alte specii lemnoase (fag, brad, mesteacăn, gorun, etc.). |
||
|
||
|
Întinderea pădurilor de molid sau a arealului acestora, căci din păcate, din cauza defrişărilor necontrolate, molidul a fost exterminat de pe mari suprafeţe, este foarte întinsă în zona montană de la noi. Problema despăduririi molidişurilor nu este nouă în ţara noastră. În 1939, prof. I. Simionescu, membru al Academiei Române, în "Flora României", scria: "Molizii formează bogăţia prea irosită a pădurilor noastre de munte, căci lemnul uşor de despicat în scânduri ori şindrile este căutat pentru export. Industria ferăstraielor, mai desăvârşită la noi decât oriunde, de zona brădetului se ţine. În schimb lăcomia de exploatare, tăindu-se molifţii cu nemiluita, face ca munţii să rămâie pleşuvi, daţi pe seama puhoaielor, răspândind jalea şi dezolarea unde mai înainte era sănătosul înveliş al pădurilor dese" (mai multe despre molidişuri). |
||
|
Molidul alături de brad (Abies alba), prezintă interes pentru fitoterapie, ca o consecinţă a prezenţei unor substanţe active cu proprietăţi curative asupra organismului uman (mai multe despre molid ca plantă medicinală). |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Molid (Picea abies)
|
|||
|
MEDIA
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR
|
|
|
|
|