|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Năsturaşul sau năsturelul (Nasturtium officinalis)
|
|||
|
POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR
|
|
MEDIA
|
|
||
|
Năsturaşul (năsturelul) este o plantă ierboasă, vivace, care poate fi întâlnită în locurile mai umede şi umbroase. |
||
|
Năsturelul este o plantă hidrofilă, perenă, glabră, de 15-55 (80) cm înălţime. Tulpinile la Nasturtium officinalis, sunt târâtoare (repente), uneori mai lungi de 1 m. Ele dezvoltă uşor rădăcini adventive precum şi tulpini secundare ascendente şi ramificate, pe care se dezvoltă frunze cărnoase, penat compuse, cu 3-9 (de obicei 5) foliole eliptice, de culoare verde - închis. Frunzele bazale sunt lung peţiolate, lungimea peţiolului micşorându-se odată cu înălţimea la care se inseră foliajul. La toate frunzele, foliola terminală este mai mare decât celelalte. La axilele frunzelor se pot dezvolta bulbi, cu capacitatea de a regenera părţile lezate ale plantei. Frunzele rămân verzi în iernile blânde. Părţile verzi ale plantei au un gust fin, acrişor - amărui şi picant. Florile sunt dese, albe sau gălbui, mici (5 mm diametru) aşezate în inflorescenţe de tip racem . Fructele care rezultă în urma fecundării florilor, sunt silicve lungi ascuţite la vârf (vezi imaginea 1). Fiind o plantă stoloniferă (vezi stolon), precum şi prin prezenţa bulbilor axilari, năsturelul prezintă o capacitate de înmulţire şi regenerare vegetativă deosebită. |
||
|
• Stupitul cucului (Cardamine amara) Năsturaşul se aseamănă şi poate confunda cu stupitul cucului (Cardamine amara), care are frunzele mai subţiri (mai puţin cărnoase) şi foliolele mai alungite. Stupitul (scuipatul) cucului înfloreşte cu ceva mai repede (IV-VII). Amândouă speciile sunt comestibile şi medicinale, eventuala confuzie nefiind periculoasă, în cazul celor care recoltează specii oficinale [mai multe despre stupitul cucului (Cardamine amara)]. • Hreniţa galbenă (Nasturtium amphibium) O altă specie îndeaproape înrudită cu năsturelul, cu ceva mai rară la noi, cu flori galbene, la care foliolele frunzelor bazale sunt adânc crestate (asemănătoare păpădiei), în timp ce cele ale frunzelor situate spre vârful tulpinii, sunt întregi, alungite şi ascuţite la vârf, este hreniţa galbenă (Nasturtium amphibium sin. Rorippa amphibia). Această specie, care înfloreşte din mai până în august, creşte în apă sau pe terenurile băltite, frunzele tinere proaspete, având aceleaşi utilizări ca şi în cazul năsturelului (vezi imaginea 3). |
||
|
Nasturtium officinalis creşte în locurile cu exces de umiditate, în care, cel puţin câteva ore pe zi, ajunge lumina directă a soarelui. Năsturaşul se poate întâlni ca plantă natantă (plutitoare - fără contact cu solul), sau ca specie cu înrădăcinare în sol. Poate apare parţial scufundată în apă sau poate creşte pe solurile cu exces de umiditate dar fără apă stagnantă. De obicei, năsturaşul se întâlneşte pe lângă izvoare şi pâraie, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Mai apare în zonele mlăştinoase, în şanţurile umede, precum şi pe solurile jilave şi umbrite din păduri. În Europa de Vest specia Nasturtium officinalis a fost introdusă de peste 50 de ani în cultură. În Franţa, planta este cunoscută sub denumirea de cresson de fontaine (creson de fântână), fiind deosebit de apreciată ca specie legumicolă. |
||
|
În părţile aeriene ale plantei, s-au identificat o serie de substanţe ca: glicozizi cu sulf (tiocianaţi şi izotiocianaţi) dintre care se remarcă glucobrasicina, uleiuri eterice, rafanolid, săruri minerale (magneziu, calciu, potasiu, cupru, iod, arsen), cantităţi apreciabile de vitamina C, multă clorofila, enzime, protide. De la năsturaş, se utilizează frunzele şi lăstarii fragezii, care se recoltează primăvara devreme (vezi imaginea 4). Deoarece cei mai valoroşi compuşi bio se pierd prin uscare, năsturaşul se foloseşte, în scopuri alimentare, dietetice , condimentare (vezi năsturelul ca plantă codimentară) şi fitoterapeutice doar în stare proaspătă. Năsturaşul (năsturelul) ca plantă medicinală este mai puţin utilizată la noi, deşi posedă valoroase proprietăţi oficinale. |
||
|
|
CUVINTE CHEIE
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|