|
||
|
Alături de alte plante înrudite care poartă denumirea populară de piciorul cocoşului, în flora spontană a ţării noastre, apare frecvent şi această specie. |
||
|
||
|
Frunzele la piciorul cocoşului de arătură sunt de 2-3 ori penat sectate, cele bazale fiind lung peţiolate, cu foliolele palmate, mai lungi decât late, dinţate în spre vârf. Frunzele superioare sunt scurt peţiolate sau sesile, având foliolele mai înguste şi lanceolate.
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Răspândirea piciorului cocoşului de arătură în lume, este largă, întâlnindu-se aproape în toată Europa, în Nordul Africii precum şi în zone întinse ale Asiei. În România, de asemenea se întâlneşte frecvent, în unele locuri crescând în masă. Faţă de alte plante aparţinătoare genului Ranunculus (Ranunculus polyanthemos, Ranunculus acer, Ranunculus repens, Ranuculus bulbosus), această specie apare în zonele mai uscate, fiind comună ca buruiană în culturi, semănături şi arături (denumirea "arvensis" înseamnă arătură), dar dezvoltându-se bine şi pe terenurile înierbate însorite sau pe marginea drumurilor. Piciorul cocoşului de arătură nu se creşte pe solurile grele şi acide, preferând pământurile afânate, cu rezerve de calciu. Specia se înmulţeşte repede şi se adaptează uşor condiţiilor de mediu, astfel încât este foarte răspândită, făcându-şi apariţia chiar şi în ghivecele exterioare de flori, sau în straturile florale decorative de la oraşe. Se întâlneşte de la câmpie până în zona premontană. |
||
|
În stare proaspătă, planta este revulsivă, ca o consecinţă a prezenţei anemoninei în sevă. Sucul obţinut di stoarcerea piciorului cocoşului de arătură, era folosit în trecut, în aplicaţii externe, pentru calmarea durerilor articulare. Deoarece provoacă iritaţia pielii, această utilizare a fost abandonată. Fitoterapia tradiţională europeană, folosea infuzia din planta uscată, în unele afecţiuni ca: astm, gută, , febră intermitentă. Aceste întrebuinţări, astăzi nu mai îşi găsesc utilitatea, planta fiind relativ toxică, astfel încât, beneficiile sunt mai mici decât posibilele neplăceri care pot fi provocate organismului de către această specie. În culturi, piciorul cocoşului de arătură apare ca buruiană, provocând pagube recoltelor. De asemenea, pe păşuni, este o plantă nedorită, deoarece nu este consumată de către animale. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Piciorul cocoşului de arătură (Ranunculus arvensis)
|
|||
|
MEDIA
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR
|
|
|
|
|