PLANTĂ

"Fără plante n-ar fi fost istorie
umană şi nici preistorie"
 dr. E. Rădulescu

  Planta reprezintă un individ vegetal care aparţine regnului Plantae (mai multe despre regnului Plantae).
 
Plantele sunt, cu unele excepţii, sunt organisme autotrofe fotosintetizatoare, în lipsa cărora, viaţa animalelor şi a omului nu ar putea exista. Pentru viaţă, cel mai important proces biochimic  de pe Terra şi probabil din tot Universul, este fotosinteza, care este un apanaj specific aproape numai plantelor

Plante spontane,  plante cultivate şi plante subspontane

  Speciile de plante sălbatice, deci cele care se dezvoltă de la sine, fără intervenţia omului, se numesc plante spontane. De-a lungul istoriei sale, omul a luat din natură diferite specii de plante spontane, pe care le-a sădit sau însămânţat în areale speciale, antropizate, special destinate lor. Aşa s-au născut plantele de cultură, care, în scopul creşterii producţiei, au fost încă din preistorie ameliorate, astfel încât au rezultat varietăţi şi chiar specii noi, unele foarte deosebite de strămoşii lor sălbatici.
  Unele plante cultivate au urmat calea inversă, "evadând" din culturi şi crescând în sălbăticie. Aceste specii se numesc subspontane.

Durata de viaţă a plantelor şi perioada de vegetaţie

  Durata de viaţă a plantelor, în funcţie de specie, este foarte variată. Unele plante trăiesc doar câteva săptămâni, în timp ce altele se constituie, pe departe, în cele mai longevive fiinţe trăind sute sau chiar mii de ani, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul tisei (Taxus baccata) [mai multe despre durata de viaţă a plantelor].
  Durata de viaţă a plantelor nu trebuie confundată cu perioada de vegetaţie, existând specii care trăiesc mulţi ani, dar care au o perioadă de vegetaţie scurtă (într-un an sunt "verzi" puţin timp). Astfel, intervalul de timp dintr-un an, în care vegetalele îşi desfăşoară ciclul de viaţă propriu-zis, specific lor, deci în care nu se află în repaos vegetativ, poartă denumirea de perioadă de vegetaţie (mai multe despre perioada de vegetaţie).

Plante ierboase (erbacee) şi plante lemnoase

  Plantele care nu sintetizează şi acumulează lignină se numesc ierboase sau erbacee. Ele au talia mică, depăşind rar 1,5 m înălţime. Plantele ierboase pot fi anuale, bienale sau perene. Pe lângă plantele ierboase, se dezvoltă numeroase plante care acumulează lignină, substanţă ce conferă consistenţă lemnului. Aceste plante se numesc lemnoase. Plantele lemnoase sunt toate perene, având dimensiuni mici, mijlocii sau mari. Ele intră în categoria arborilor, arbuştilor sau semiarbuştilor.

Clasificarea plantelor după utilitatea lor pentru om

  • Plantele medicinale

  Plantele medicinale, spontane sau cultivate, reprezintă materia primă pentru fitoterapie, deoarece ele conţin atât principii active cât şi diverse energii (mai multe despre plantele medicinale).

  • Plantele alimentare

  Plantele, după cum se ştie, stau la baza lanţurilor trofice, reprezentând aproape unica sursă directă sau indirectă (de exemplu pentru lapte, vaca reprezintă doar un intermediar între lumea vegetală şi consumatorul final) de hrană pentru toate animalele şi pentru om. Plantele alimentare, de obicei provenite din culturi, aparţin mai multor categorii, aşa cum sunt: legumele şi zarzavaturile, fructele, leguminoasele, seminţele oleaginoase, cerealele sau condimentele.

  • Plantele tehnice

  Unele plante (inul, cânepa, rapiţa, sorgul, iuta, tutunul, etc.), de obicei cultivate, sunt utilizate în industrie (industria textilă, fabricarea celulozei şi a hârtiei, industria lacurilor şi vopselelor, prelucrarea lemnului, industria ţigaretelor, etc.). Acestea poartă denumirea de plante tehnice.

  
• Plantele furajere

  Unele plante ierboase, spontane sau cultivate, reprezintă o sursă de bază pentru hrănirea animalelor domestice ierbivore (taurine, ovine, cabaline). Speciile vegetale de acest fel, sunt cunoscute sub denumirea de plante furajere. Valoarea furajeră a plantelor este diferită în funcţie de specie (de exemplu, trifoiul roşu (Trifolium partense) prezintă o foarte mare valoare furajeră, în  timp de papanaşul (Trifolium arvense), deşi este o specie înrudită, are o valoare furajeră scăzută).

  • Plantele melifere

  Unele plante, denumite melifere, asigură albinelor, prin florile lor, necesarul de nectar pentru prelucrarea mierii. Dintre speciile melifere amintim: roiniţa (Mellisa officinalis), salcâmul (Robinia pseudacacia), teiul (Tilia cordata), trifoiul alb (Trifolium repens), floarea soarelui(Helianthus annuus), ş.a..

  • Plantele decorative (ornamentale)

  Prin parcuri grădini sau în casă, omul se înconjoară cu numeroase plante decorative (ornamentale).

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE

Plantă
  ESENŢIAL

  CUVINTE CHEIE

  TEME ASEMĂNĂTOARE