|
||
|
Salcâmul este un arbore foios şi spinos, de provenienţă americană, care se întâlneşte azi frecvent în zonele de şes şi de deal din România. |
||
|
||
|
||
|
Stipelele frunzelor de salcâm sunt transformate în spini. Ghimpii apar câte doi în dreptul frunzelor.
|
||
|
||
|
Salcâmul înfloreşte în mai - iunie, după înfrunzire. |
||
|
Specia Robinia pseudacacia provine din America de Nord, ajungând în Europa (Franţa) în 1601 (C. Pârvu). În România salcâmul apare ca arbore exotic, în secolul al XVIII.-lea. La noi în ţară, salcâmul a fost introdus în cultură, ca specie ornamentală în 1750, iar în culturi forestiere în 1852. Din 1852 până în 1872, cu salcâm, deja au fost plantate 25.000 de ha, pe nisipurile din Oltenia, în jurul Băileştilor, judeţul Dolj. După 1883, plantaţiile de salcâm au cuprins toată ţara (I. Iancu). Astăzi salcâmul reprezintă o specie comună, întâlnindu-se frecvent în zona de câmpie şi la deal, unde creşte cultivată sau sălbăticită. Se întâlneşte cel mai frecvent în: toată Muntenia, în Oltenie, în sudul Moldovei, în Banat şi în Crişana (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crăciun). Salcâmul suportă greu condiţiile meteorologice vitrege (geruri, îngheţuri târzii, vânturi puternice, secetă îndelungată, poleiul), dar reuşeşte să treacă, de cele mai multe ori, cu bine prin ele, deoarece prezintă o extraordinară capacitate de regenerare (lăstăreşte şi drajonează repede şi viguros). Fiind o plantă iubitoare de căldură, găseşte cele mai bune condiţii de dezvoltare la câmpie, unde vara temperatura este ridicată. Arborele preferă solurile uşoare, crescând bine chiar şi pe nisipurile nefixate. În schimb, salcâmul nu suportă inundaţiile, apa stagnantă, solurile grele sau alte soluri reci şi umede. Nu se dezvoltă bine nici pe solurile prea calcaroase. |
||
|
||
|
Probabil că nu există nici altă specie lemnoasă din arealul temperat, care să aducă atâtea beneficii omului ca salcâmul. Acest copac spinos, aproape anonim în privinţa meritelor deosebite, poate stopa deşertificarea, are puterea de a înlătura pericolul alunecărilor de teren, oferă combustibil, materiale de construcţii şi hrană, furnizează medicamente naturale, dăruieşte albinelor necesarul de nectar pentru prepararea mierii, stă la baza unor produse cosmetice, încântă sufletul prin port, este adăpost pentru păsări şi animale ierbivore domestice sau sălbatice, ferindu-le de prădători. Salcâmul a fost şi este utilizat pentru fixarea solurilor nisipoase şi al celor erodate. Dacă în România de mâine nu va exista "Deşertul Olteniei", acest lucru se va datora salcâmului şi a înţelepciunii celor care vor fi înfiinţat destule salcâmete. Ca plantă meliferă, specia este apreciată de către crescătorii de albine, mierea de salcâm având o calitate superioară, dar şi proprietăţi curative, fiind recomandată, de către apiterapie, în unele afecţiuni. Ponderea economică apicolă este foarte mare (1.00kg/ha). Arborele s-a cultivat şi se cultivă în scopuri ornamentale, aspectul său, îndeosebi în timpul înfloritului fiind deosebit. Lemnul de salcâm este greu, foarte durabil, rezistent în apă, fiind utilizat adesea în mediul extern (construcţii, stâlpi, araci de vie, pari, cozi de unelte, etc.) sau drept combustibil (crapă uşor şi arde bine). Fiind o esenţă dură, dar uşor de strunjit şi de lustruit, lemnul de salcâm se mai foloseşte pentru fabricarea parchetului şi a articolelor sportive. Florile de salcâm, numite Flos (flores) Acaciae, se întrebuinţează în fitoterapie, în alimentaţie (vezi salcamul în alimentaţie) şi în industria cosmetică. Salcâmetele în timpul înfloritului reprezintă factori de cură în silvoterapie. Pentru valorificarea fitoterapeutică, florile de salcâm se recoltează la începutul sau mijlocul înfloritului, culegându-se floare cu floare din inflorescenţă. Materialul recoltat şi purificat (se elimină corpurile străine, florile atacate sau veştejite, etc.) se uscă în spaţii întunecoase şi bine aerisite, într-un singur strat, după care se ambalează, de preferinţă în săculeţi textili. În zootehnie şi în medicina veterinară se pot utiliza cu succes frunzele de salcâm uscate şi mărunţite, care adăugate hranei păsărilor, stimulează ouatul pe timp de iarnă (C. Pârvu). |
||
|
|
||
|
Despre salcâm, prof. I. Simionescu, membru al Academiei Române, scria în 1932 în "Flora României": " Fără exagerare poate fi asemănat, ca folosinţă, cu unii palmieri din insulele Oceanului Pacific, fără care populaţia de acolo nu poate trăi, dând umbră, materialde constructie si hrană. Asa e si salcâmul la noi. Suferă căldura, seceta, dar nu se lasă biruit nici de frigul iernii. Pentru locurile uscate, pentru râpi salcâmul e scăparea. Dunele de la Hanul-Conachi (Tecuci) ca şi cele de la Calafat, prin salcâm sunt ţintuite locului. Unde e un deal rupt de nisip de nu se mai prinde alt arbore, repede este acoperit de salcâm. Dintr'un salcâm se naşte o tufă, fixând terenul mobil cu rădăcinele adânci resfirate după umezeală. De-i merge bine creşte destul de iute, se ramifică şi ţine umbră, căci are frunze mari, compuse, dese. Primăvara îi tai mlădiţele din anul trecut folosite ca haragi; dă altele până în toamnă, îngroşându-şi în schimb trunchiul. Drept perdea de apărare împotriva vântului e minunat. In lungul drumurilor de fier se pune des gard de apărare contra zăpezii viscolite. E folositor prin lemnu-i tare de se face şi butuci la roţi. E folositor şi prin florile-i mirositoare şi cu mult nectar, dând hrană din belşug pentru albine. Florile albe, după felul celor de fasole, spânzură pe un ciorchi nlung, îmbălsămând aerul pe la Duminica-Mare". |
||
|
Seminţele conţin fitotoxine, fiind otrăvitoare. În scoarţă şi în lemn s-au identificat toxalbumine şi alte substanţe toxice. Florile conţin: ulei volatil, glicozizi (robinină, acaciină - glicozid de natură flavonică, alte flavone şi flavonoizi), acizi organici (cafeic, clorogenic), săruri minerale. Doar florile şi uneori frunzele de salcâm se mai utizează azi în fitoterapie. Ele sunt lipsite de toxicitate. |
||
|
_MEDIA_1.jpg)
_MEDIA_2.jpg)
_MEDIA_3.jpg)
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Salcâm (Robinia pseudacacia)
|
|||
|
POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR
|
|
MEDIA
|
|
ESENŢIAL
|
|
|
|
|
|
CUVINTE CHEIE
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
BLOG
|