|
||
|
Stupitul cucului din această specie, este o plantă vivace, higrofilă, stoloniferă (vezi stolon), fin pubescentă, de 10-55 cm înălţime. Frunzele sunt compuse, imparipenate, cu 5-11 foliolele cărnoase, ovale, uşor lobate pe margini. Foliola apicală este mai mare decât celelalte, iar perechea bazală conţine foliole evident mai mici (vezi imaginea 1). Florile speciei sunt albe, rar alb-roz, hermafrodite, actinomorfe, cu 4 petale, adunate în inflorescenţe terminale de tip racem (vezi imaginea 2). Fructul la stupitul cucului este o silicvă. Stupitul cucului (Cardamine amara) se aseamănă şi se poate confunda cu năsturelul (Nasturtium officinalis). Însă la o privire mai atentă, se pot observa diferenţe, mai ales cu privire la foliolele frunzelor (la năsturel acestea sunt ovale, aproape rotunde şi egale între ele, în timp ce la Cardamine amara, foliolele sunt mai alungite şi inegale). |
||
|
Cardamine pratensis este o specie de 10-50 (60) cm înălţime, cu frunzele bazale penate şi dispuse în rozetă (L. Popovici, C Moruzi, I Toma). Frunzele tulpinale sunt penate, având foliolele mult îngustate (vezi imaginea 3). Florile, la această specie de stupitul cucului, sunt violete, mai rar roz sau albe, pe tipul 4, adunate în raceme dense (vezi imaginea 4). Fructul este o silicvă. |
||
|
Stupitul cucului (ambele specii) cresc pe soluri uşor sau mediu acide, în locuri cu exces de umiditate. Aceste plante, apar pe lângă ape sau mlaştini, în pădurile umede, prin livezile umbroase, de la câmpie până în zona premontană. În Europa de Vest, specia Cardamine pratensis se cultivă ca plantă ornamentală. |
||
|
Frunzele tinere ale ambelor specii, dacă sunt recoltate înaintea sau la începutul înfloritului, sunt comestibile, având gust aromat şui uşor picant. Acestea, când sunt consumate crude, ca atare sau în salate, prezintă efecte antiscorbutice remarcabile, datorită conţinutului impresionat de vitamina C. Cardamine pratensis este o plantă meliferă, asigurând albinelor un nectar de foarte bună calitate, deşi mierea rezultată cristalizează foarte repede. |
||
|
Cele două specii numite popular stupitul cucului, în scopuri fitoterapeutice, se întrebuinţează ca şi năsturelul (vezi năsturelul ca plantă medicinală). În plus, specia Cardamine pratensis , prezintă efecte certe carminative. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Stupitul cucului (Cardamine amara, Cardamine pratensis)
|
|||
|
|
|
POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR
|
|
MEDIA
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
CUVINTE CHEIE
|
|
|