TRAISTA CIOBANULUI (CAPSELLA BURSA-PASTORIS)

  Traista ciobanului este o plantă spontană, ierboasă, anuală sau bienală, care se întâlneşte foarte frecvent în flora spontană a României.

Sistematică

  Specia Capsella bursa-pastoris aparţine familiei Brassicaceae.

Descriere

  Rădăcina la traista ciobanului este în formă de ţăruş. Din ea se dezvoltă partea aeriană, cu toate componentele sale, care sunt în întregime glabre [vezi imaginea 1].
  Înălţimea indivizilor din această specie este foarte variabilă şi în strânsă dependenţă cu condiţiile de mediu, variind de la 5 cm la 85 cm. Talia obişnuită a plantei este de 15 - 40 cm.
  La traista ciobanului, frunzele aflate imediat deasupra solului formează o rozetă bine definită din mijlocul căreia se înalţă o tulpină dreaptă, ramificată, pe care se inseră altern frunze mai mici decât cele de la bază, sesile, drepte, ascuţite spre vârf, sagitate. Frunzele tulpinale devin din ce în ce mai mici dinspre bază spre vârf. Frunzele din rozetă sunt peţiolate, întregi sau sectate, asemănătoare cu cele ale cicorii.
  Primăvara devreme, înainte de pornirea speciei în perioada vegetaţie, se evidenţiază doar rozeta plantei, din care apoi se dezvoltă eşalonat, dar într-un ritm rapid, celelalte organe vegetale, traista ciobanului devenind uşor de recunoscut [vezi imaginea 2].
  Traista ciobanului formează flori mici, albe, cu patru petale, adunate în inflorescenţe racemoase, care se alungesc pe măsura înfloritului (planta înfloreşte de jos în sus).
  Fructele sunt silicule în formă triunghiulară, asemănătoare cu traista păstorilor, de unde derivă atât denumirea populară cât şi cea ştiinţifică [vezi imaginea 3].
Siliculele, ca şi florile, se formează eşalonat, dinspre bază spre vârf. Pe aceiaşi plantă, ca o consecinţă a dezvoltării consecutive a elementelor reproducătoare, se găsesc pe tulpini, pe parcursul înfloritului, mai jos silicule, spre mijloc flori deschise, iar în vârf boboci încă nedesfăcuţi.

Înflorire

  Traista ciobanului înfloreşte din aprilie până în septembrie. Amplitudinea înfloritului este mult mai mare primăvara (IV-V) decât vara, toamna fiind ocazională.

Ecologie

  Traista ciobanului este o specie foarte răspândită, lipsită de pretenţii cu privire la factorii de mediu.
  Creşte, uneori în masă, în locuri însorite sau semiumbroase, pe soluri aride ori umede, pe pământ bătătorit sau afânat. Traista ciobanului nu are pretenţii nici în ceea ce priveşte textura şi fertilitatea solului pe care creşte. Marea plasticitate ecologică a speciei a adus cu sine adaptări în ceea ce priveşte talia şi chiar morfologia acestei plante. Astfel, indivizii care cresc în locuri bătătorite şi expuse razelor soarelui, sunt mai mici, cu tulpina neramificată, cu frunzele din rozetă subţiri şi puternic sectate, iar cei ce se dezvoltă pe locuri umede, sunt mai înalţi, cu tulpina ramificată, având frunzele din rozetă groase şi întregi (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crăciun) .
  Prin faptul că traista ciobanului fructifică eşalonat, producând multe seminţe, care germinează repede, specia are o deosebită capacitate de înmulţire. Dacă la aceasta se mai adaugă şi marea adaptabilitate la condiţiile de mediu, nu este de mirare că plantele din această specie apar oriunde găsesc puţin pământ, crescând chiar şi între dale sau între pietrele de bordură ori cele de cale ferată.
  Traista ciobanului se întâlneşte de la şes până în zona subalpină. Creşte aproape oriunde: pe marginea drumurilor, ca buruiană în culturi, pe pajişti şi fâneţe, în poieni, la marginea apelor, în grădini, prin livezi, pe lângă case, etc..

Compoziţie

  Părţile aeriene ale plantei, HERBA BURSAE PASTORIS , conţin alcaloizi (bursina, alţii cu structură neidentificată), substanţe aminate (colina, acetilcolina, triamina, histamina, histidina, diosmina), flavonoizi (rutozidul - ca produs de hidroliză, alţi rutinozizi), derivaţi fenolici (pisopina), un glicozid, acizi organici (fumaric, protocatehic), taninuri, rezine, saponine, lectine, principii amare, urme de ulei volatil, săruri minerale (cantităţi apreciabile de oxid de potasiu şi de săruri organice cu potasiu), vitamine (C, K).
  În partea aeriană şi mai ales în seminţe, SEMEN BURSAE PASTORIS,  se găsesc izotiocianaţi, între care predomină sinigrina. Seminţele mai conţin ulei gras format din trigliceride, în care predomină acizii polinesturaţi.

Efecte curative asupra omului

  Compoziţia complexă a plantei, precum şi lipsa toxicităţii compuşilor ei, o recomandă în tratamentul mai multor afecţiuni.
  Herba prezintă următoarele proprietăţi:
  • analeptice,
  • regulatoare ale tensiunii arteriale (Traista-ciobanului este atât hipotensoare cât şi hipertensivă),
  • uterotonice,
  • cardiotonice,
  • hemostatice prin vasoconstricţie şi astringenţă
  • hipertiroidice,
  • hipocorticoidice,
  • antineoplazice,
  • stimulente ale leucocitozei.
  Graţie acestor efecte, traista ciobanului este o plantă medicinală uzuală în fitoterapie (mai multe despre traista ciobanului ca plantă medicinală).

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE

Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
  POZIŢIE ÎN LISTA PLANTELOR

  MEDIA

  ESENŢIAL

  CUVINTE CHEIE