APROFUNDAT INDEX ENCICLOPEDIC INDEX BOTANIC T TRIFOIAŞ (TRIFOLIUM CAMPESTRE)

TRIFOIAŞ (TRIFOLIUM CAMPESTRE)

Comentează

Alături de speciile de trifoi cu flori roşii sau albe, în flora României cresc şi câteva specii cu flori galbene, aşa cum este trifoiaşul şi speciile asemănătoare ei.
Trifoiaşul, numit şi trifoi galben, este o plantă de câmp, ierboasă, scundă (10-30 cm), anuală sau bienală.

Sistematică

Specia Trifolium campestre aparţine familiei Fabaceae (Leguminosae).

Descriere

  Trifoiaşul dezvoltă în sol o rădăcina pivotantă, din care cresc părţile aeriene formate din tulpini ramificate, păroase sau pubescente, repente (târâtoare), cu terminaţiile ascendente. De la nodurile tulpini, se dezvoltă frunzele şi florile.
  Frunzele trifoiaşului sunt scurt peţiolate şi trifoliate, cu foliolele obovate, pubescente. La baza peţiolului frunzelor, apar câte două stipele semi-ovale, membranoase. Cele trei foliole care alcătuiesc frunza, sunt rotunjite sau retezate la vârf.
  Florile speciei sunt mici, galbene sau uneori portocalii-roşcate, adunate câte 20-40, în inflorescenţe numite capitule. Capitule sunt oval-globuloase, de 1-1,5 cm în diametru. Petalele la trifoiaş sunt mari şi persistente, rămânând şi după uscare, când se îndoaie în jos, pentru a proteja fructele, pe care le acoperă. Aspectul inflorescenţei în acest stadiu este asemănător conului de hamei sau al celui de brad.
Deşi măruntă şi nesemnificativă la prima vedere, specia prezintă caractere interesante şi "personalitate" (vezi imaginea 1).
  Fructele la trifoiul galben sunt mici păstăi care adăpostesc câte 3 seminţe.

Înflorire

Trifoiaşul înfloreşte din mai până în octombrie (vezi imaginea 2).

Ecologie

Trifoiaşul preferă zonele mai calde şi cu puţină umiditate, întâlnindu-se mai frecvent pe pajiştile uscate, pe pantele înierbate inundate de razele soarelui, pe terasamentele căilor ferate şi pe nisipuri. Mai apare ca buruiană în culturile prăşitoare şi pe marginea drumurilor.
Specia este relativ comună în zona de câmpie şi la deal, fiind rară la munte.
Ca o consecinţă a taliei mici, adesea specia este mascată de vegetaţia ierboasă mai înaltă.

Specii asemănătoare (Trifolium dubium, Medicago lupulina)

În flora Romîniei există 3 specii de trifoi cu flori galbene: Trifolium campestre, Trifolium dubium, Medicago lupulina. Trifoiaşul se aseamănă şi se poate confunda cu acestea.

• Trifolium dubium este o specie anuală, măruntă (4-20 cm înălţime), pubescentă, comună, care poate fi observată mai mult primăvara (aprilie-mai), după care este acoperită de vegetaţia perenă.

Capitulele plantei sunt galbene, nu mai mari de 1 cm diametru, formându-se din mai până în octombrie. Acestea conţin flori cu petale persistente. Când florile din capitul se uscă şi se brunifică, inflorescenţa atârnă, de multe ori atingând pământul. Foliolele sunt obovate, dinţate pe margini în treimea superioară, care apare mai lăţită (vezi imaginea 3).

Principala diferenţă dinte specia Trifolium campestre şiTrifolium dubium , constă în mărimea diametrului capitulelor.

Trifolium campestre (diametrul inflorescenţei în mm.)	Trifolium dubium (diametrul inflorescenţei în mm.)
10 - 15	6 - 10

• Trifoiul mărunt (Medicago lupulina) este o specie repentă (târâtoare), la care terminaţiile tulpinii au o creştere ascendentă, înălţându-se la 10-35 cm deasupra solului.
Specia Medicago lupulina prezintă caracteristicile genului Medicago, dintre care cel mai evident aspect, este acela legat de lungimea foarte mică a peţiolului frunzelor (la genul Trifolium, peţiolul este mediu sau lung).

Frunzele la trifoiul mărunt sunt pubescente, cu foliolele eliptice, având la baza peţiolului stipele bine dezvoltate. Florile sunt galbene, adunate în capitule dense, globuloase. Planta înfloreşte din martie până în noiembrie, chiar şi iarna, atunci când vremea este blândă (vezi imaginea 4).

Trifoiul mărunt, este o specie comună, întâlnindu-se mai des în zonele înierbate mai umede.

Compoziţia trifoiaşului

Infloresecenţa speciei Trifolium campestre conţine: glicozizi (linarină, pectolinolarozid, izoflavone, saponozide), o lactonă care inhibă germinaţia seminţelor şi care se bănuieşte că prezintă asupra omului proprietăţi antibiotice, rezine, derivaţi cumarinici, tanin.

Fitoterapie

Utilizările în fitoterapie ale trifoiaşului sunt restrânse. Nu s-au efectuat studii ştiinţifice legate de de acţiunea compuşilor din plantă asupra omului.
În medicina tradiţională, trifoiaşul este utilizat în răceală, gripă, diaree, precum şi pentru stimularea urinării.

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).

ACASĂ

DESPRE NOI

CĂUTARE

COMPUŞI BIO

TERAPII

VEGETALE

ALIMENTAŢIE