BIOCENOZA

  Biocenoza reprezintă componeta vie a unui ecosistem. Tot ceea ce în mod natural însufleţeşte un biotop, deci orice individ care vieţuieşte în mod spontan în condiţiile oferite de biotop, este un element al biocenozei. Însă, existenţa biocenozei se bazează, în primul rând, pe relaţiile supraindividuale ale componentelor sale, deci pe interacţiunea dintre diferite populaţii.
  Grigore Antipa, citat de Mohan şi Ardelean, considera biocenoza a fi o entitate a populaţiei de animale-plante-microorganisme, care s-a format de-a lungul unui lung proces istoric, pe parcursul căruia, prin evoluţie, interacţiuni şi raporturi de nutriţie a dobândit un caracter unitar. Această definiţie, prin care biocenoza dobândeşte trăsăturile unei populaţii complexe, formată din numeroase populaţii integrate între ele, ca rezultat al adaptării istorice, este cât se poate de sugestivă. Astăzi, în Europa de vest, spre exemplu, în zonele reîmpădurite în urma defrişărilor masive din trecut, biocenozele întârzie să se instaleze, astfel încât, noile păduri, deşi verzi, sunt aproape lipsite de viaţă (cu excepţia speciilor cultivate şi a câtorva populaţii pioniere). Omul rămâne neputincios în faţa caracterului istoric şi unitar al biocenozelor, intervenţia sa, oricât de binevoitoare ar fi, neputând reface ceea ce a fost atât de uşor de distrus. Din păcate însă, ca în multe alte domenii, românii şi România învaţă prea puţin din greşelile altora.
  Biocenoza poate fi considerată a fi o populaţie complexă şi unitară cu un pronunţat caracter istoric, dar, în acelaşi timp, ea posedă şi proprietăţile unui sistem deschis (cibernetic), prin care se asigură schimbul de energie, materie şi informaţie între componentele sale. Prin toate aceste caractere, sistemul biocenotic creează condiţiile existenţei lanţurilor trofice, de care depind toate ciclurile vitale, precum şi ierarhizarea tuturor organismelor.
Componenţa biocenozelor

  Biocenozele sunt alcătuite din populaţii (specii) care întreţin relaţii reciproce. Cu cât în componenţa unei biocenoze se regăsesc mai multe specii, cu atât ea este mai stabilă, deoarece posibilităţile de autoreglare sunt mai vaste. De aceea, în cadrul biocenozelor, este important atât numărul speciilor şi proporţia dintre ele, cât şi repartiţia acestora. Exprimarea lor se face prin indicii structurali ai biocenozei, care sunt redaţi în tabelul de mai jos.
Indice

Semnificaţia
  Frecvenţa
  Este un indice care exprimă distribuţia în spaţiu a populaţiei, precum şi uniformitatea sau neuniformitatea apariţiei lor în cadrul biotopului.
  Constanţa
  Rezultă prin  exprimarea procentuală a frecvenţei. Astfel, speciile care apar cu o frecvenţă mai mare de 50%, sunt considerate a fi constante, în timp ce cele cu o frecvenţă mai mică de 50% sunt specii accidentale sau accesorii.
  Abundenţa
  Reprezintă procentul de indivizi care aparţin unei specii şi care sunt distribuiţi în biotop. Astfel, de cele mai multe ori, apar specii cu indivizi numeroşi (Aceste populaţii sunt puţine) şi specii cu indivizi puţini (aceste populaţii sunt multe).
  Exprimă impactul unei specii majoritare, influente sau caracteristice,asupra biocenozei (stuful în mlaştini, molidul în molidişuri, etc.) [mai multe].
  Fidelitatea
  Indicator care exprimă ataşamentul unei specii faţă de o altă specie, de un grup de specii sau faţă de biocenoză (De exemplu, ciuperca Leccinum carpinus trăieşte doar pe lângă carpen, gândacul de frasin apare doar pe frunzele speciilor aparţinătoare familiei Oleaceae, musculiţa Mikiola fagi se întâlneşte numai în făgete, etc. ).
  Diversitatea
  Diversitatea biocenozei (biodiversitatea), este un indicator complex, care exprimă numărul şi variabilitatea speciilor în cadrul biocenozei, în condiţiile unui biotop nemonoton.

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE
Biocenoza
  TEME ASEMĂNĂTOARE
  LEGĂTURI EXTERNE