|
BIOMASA
|
||||||||||
|
Ecosistemul reprezintă un sistem deschis (cibernetic), care permite producerea şi transferul de energie, materie şi informaţie între organismele care alcătuiesc biocenoza. În cadrul acestor componente ale ecosistemului, materia organică care circulă şi se transformă, poartă denumirea de biomasă. Însă, pentru a forma circuite, înainte de toate, această materie trebuieşte produsă. În natură, există 2 tipuri de producţii de biomasă: - producţia primară, - producţia secundară. |
||||||||||
|
Producţia primară de biomasă
|
||||||||||
|
Biomasa care se sintetizează la nivelul trofic al producătorilor primari, care sunt organisme autotrofe, reprezintă producţia primară. Producţia primară de biomasă, în cazul plantelor - organisme care stau la baza oricărui lanţ trofic terestru, este strict dependentă de captarea şi acumularea de energie. Această energie generată de către razele solare, în parte este folosită în scopuri fiziologice, iar o altă parte este convertită, în urma sintezelor, în substanţe organice, care se acumulează la nivelul ţesuturilor vegetale. Astfel, sub influenţa energiei luminoase naturale, graţie procesului de fotosinteză, plantele reuşesc să producă materie organică (producţie primară brută), pe care în parte o consumă în scopuri proprii, în timp ce cealaltă parte (producţia primară netă) o acumulează sub formă de biomasă. Producţia primară netă (biomasa primară), joacă un rol foarte important în ecosistem, deoarece ea asigură existenţa verigilor superioare, aceea a organismelor fitofage. Ea se exprimă în greutatea substanţei organice uscate raportată la unitatea de spaţiu şi timp [g/mp/an]. Câteva exemple, după Mohan şi Ardelean, sunt redate în tabelul de mai jos. |
||||||||||
|
||||||||||
|
Un mod de exprimare indirectă a biomasei primare, este dat de raportul dintre oxigenul şi dioxidul de carbon [O/CO2] care este degajat în atmosferă (troposferă) de către plante, cunoscându-se faptul că respiraţia vegetalelor este corelată cu sintezele şi degradările de substanţe organice. Astfel, în timpul generării de materie organică, plantele elimină oxigen, iar în urma catabolismului (prelucrarea şi degradarea substanţelor în folos propriu), proces ce are loc preponderent noaptea, plantele degajă dioxid de carbon. Cu cât valoarea raportului va fi mai mare, cu atât planta va produce mai multă biomasă primară. |
||||||||||
|
Producţia secundară de biomasă
|
||||||||||
|
Biomasa acumulată de organismele heterotrofe, poartă denumirea de producţie secundară. Această biomasă, se acumulează în urma transferului de energie realizat, ca o consecinţă a relaţiilor trofice stabilite între organismele autotrofe şi cele heterotrofe. Eficienţa transferului de energie este cu mult mai mică la ierbivore (la 80 kg de iarbă se obţine 1 kg de producţie secundară) decât la carnivore (păstrăvul are nevoie de 5 kg de ţesut animal pentru a acumula1 kg de biomasă) (Mohan, Ardelean). |
||||||||||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Biomasa
|
|||
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|