|
BIOSISTEMUL
|
Ecologia nu studiază indivizii şi ierarhia individuală (morfofiziologică), ci relaţiile ce se stabilesc între indivizii (indivizii nu pot trăi izolat), în cadrul populaţiilor, precum şi interacţiunea dintre populaţii. Aceste relaţii sunt complexe şi ierarhizate, fiind integrate în sisteme deschise, prin care se asigură schimbul de energie, materie şi informaţie, între organismele participante.
|
Relaţiile intraspecifice (homotipice)
|
Legăturile care se stabilesc între indivizii care alcătuiesc o populaţie, poartă denumirea de relaţii intraspecifice sau relaţii homotipice.
Relaţiile homotipice pot fi asociative (turmele, stolurile, haitele, perechile, bancurile, speciile vegetale dominante numeric) sau autolimitative. În cel de al doilea caz, când populaţia îşi sporeşte efectivele prea mult, apare în sânul ei, mijloace de autoreglare prin limitare. Mohan şi Ardelean exemplifică autolimitarea populaţiei de Tribolium confusum, o insectă din rândul coleopterelor, care trăieşte în făină. Astfel, când numărul de indivizi este prea mare, femelele îşi pierd fecunditatea şi o parte din larve sunt mâncate de către părinţi.
|
Relaţii interspecifice (heterotipice)
|
Existenţa biocenozelor este strict dependentă de legăturile care se stabilesc între diferitele populaţii componente, numite relaţii interspecifice sau relaţii heterotipice.
• Principalele tipuri de relaţii interspecifice
Luând ca exemplu două populaţi;i A şi B, între ele se stabilesc următoarele tipuri de relaţii:
|
|
A
|
B
|
relaţia
A,B
|
Denumirea relaţiei
|
Semnificaţia relaţiei
|
Exemple
|
|
0
|
0
|
0,0
|
Bilateral neutră
|
Indivizi populaţiei A nu influenţează sub nicio formă pe indivizi din populaţia B
|
Populaţia gândacului de frasin este indiferentă (neutră) faţă de urzică sau faţă de populaţiile de fluturi.
|
|
0
|
+
|
0,+
|
Unilateral neutră comensuală (comensalism)
|
A nu este influenţat de B, însă B are avantaje din partea lui A.
|
În cazul unor plante epifite (căţărătoare), aşa cum sunt anumite orhidee exotice, arborele gazdă (suport) [A] nu este influenţat de prezenţa oaspetelui [B], însă acesta din urmă, trage avantaje de pe urma gazdei.
|
|
0
|
-
|
0,-
|
Unilateral neutră amensuală (amensalism)
|
A nu este influenţat de B, însă B este inhibat de către A.
|
Saliva furnicilor, inhibă dezvoltarea miceliului unor ciuperci. Aceste Insecte sunt indiferente la populaţiile de fungi, însă există specii de ciuperci care prezintă o dezvoltare mai slabă, în cazul prezenţei furnicilor.
|
|
+
|
-
|
+,-
|
Unilateral pozitivă (predatorismul)
|
Doar A (prădătorul) are avantaje asupra lui B (prada).
|
Relaţiile vânător-vânat sunt foarte întâlnite în natură (buburuze-afide, păstrăv-boiştean, lup-iepure, etc.).
|
|
-
|
+
|
-,+
|
Unilateral negativă(parazitismul)
|
Gazda A, suferă de pe urma parazitului B, doar cel din urmă având de câştigat din această relaţie.
|
Cele trei forme de parazitism (accidental, facultativ, obligatoriu) sunt larg răspândite în natură, afectând multe organisme, de la bacterii (pot fi parazitate de către viruşi), până la animalele mamifere şi om. Există ciuperci parazite, plante parazite, insecte parazite, etc..
|
|
+
|
+
|
+,+
|
Bilateral pozitivă (mutualism)
|
A avantajează pe B şi invers.
|
Există numeroase exemple: micoriza, lichenii, nitrobacteriile din nodozităţile Fabceaelor, microflora utilă, păsările deparazitare de pe erbivorele de talie mare, etc..
|
|
-
|
-
|
-,-
|
Bilateral negativă (concurenţă)
|
Cele două specii se inhibă reciproc
|
În etajele de vegetaţie, concurenţa speciilor lemnoase este evidentă. De exemplu în făgete, fagul intră în competiţie cu mesteacănul, carpenul, gorunul şi molidul, în dezavantajul tuturor, competitorilor, cel puţin până la eliminarea specie mai slabe.
|
|
|
• Alte tipuri de relaţii interspecifice
|
|
Nr.crt.
|
Tip de relaţie
|
Explicaţii
|
Exemple
|
|
1.
|
Relaţii heterotipice legate de reproducere
|
Reproducerea este o însuşire intarspecifică prin care o populaţie se perpetuează. În multe cazuri însă, existenţa unei populaţii, asigură reproducerea alteia
|
În cazul păsărilor care îşi fac cuibul în copaci, existenţa speciilor vegetale lemnoase, condiţionează reproducerea speciei de păsări.
Polenizarea entomofilă, de asemenea, stabileşte o relaţie de acest tip.
|
|
2.
|
Relaţii heterotipice legate de răspândire
|
Răspândirea unei specii, în unele cazuri, se realizează prin existenţa unei alte specii.
|
Pseudofructele tisei (vezi arilul) se răspândesc cu ajutorul păsărilor (mierle, sturzi), seminţele de brebenel se răspândesc cu ajutorul furnicilor, larvele gândacului de frasin se răspândesc cu ajutorul albinelor, etc..
|
|
3.
|
Relaţii heterotipice legate de apărare
|
În natură, se întâlnesc cazuri, în care, o specie asigură protecţia alteia.
|
Buretele de mare, în locusurile spongioase ale corpului său, adăposteşte viermi şi crustacee de talie mică. Sifonoforul marin Physalia spirans (o formă de meduză), care prezintă tentacule cu glande vezicante, este loc de refugiu pentru peştişori Nomeiis şi Peprilus, specii imune la toxinele secretate de către Physalia . Scorburile sau crengile spinoase ale arborilor, reprezintă un loc de refugiu pentru multe păsări.
|
|
4.
|
|
Relaţiile legate de nutriţie, sunt deosebit de importante şi de complexe, asigurând circuitul materiei şi energiei în cadrul lanţurilor trofice.
|
Organismele parazite depind de gazde, cele fitofage nu pot exista fără plante, iar carnivorele, fără animalele de talie mai mică, nu pot să supravieţuiască (mai multe).
|
|
|
|
BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
|
|
