|
GAZDA ŞI VECTORUL
|
||
|
În cadrul relaţiilor trofice, organismele parazite trăiesc cel puţin într-o fază a existenţei lor, pe seama altor organisme (bacterii, fungi, plante, animale sau om), care le "găzduieşte". |
||
|
Tipuri de parazitism şi tipuri de gazde
|
||
|
Relaţia bazată pe hrănire care asigură supravieţuirea parazitului se constituie în: - parazitism accidental, - parazitism facultativ, - parazitism obligatoriu. După locul unde îşi desfăşoară activitatea nutritivă, paraziţii pot fi: - endoparaziţi (se hrănesc în interiorul organismului gazdei) intracelulari sau extracelulari, - ectoparaziţi (îşi desfăşoară nutriţia pe suprafaţa externă a gazdei). Pentru parazit gazda poate fi: - definitivă (omul pentru tenie, secara pentru cornul secarei), - intermediară (ţânţarul pentru plasmodiul malariei, dracila pentru rugina grâului), - de trecere (melcul pentru gălbează). Gazda intermediară asigură, în cazul unor paraziţi, condiţiile de viaţă obligatorii cel puţin pentru o fază de dezvoltare (ţânţarul anofel spre exemplu, asigură reproducerea agentului malariei), pe când gazda de trecere, asigură doar "transportul" parazitului. |
||
|
Vectorul
|
||
|
Propagarea la distanţă a unor paraziţi, se realizează cu ajutorul unor gazde speciale, numite vectori. Vectorii por fi bacterii (parazitate de viruşi), insecte (mai ales ţânţarii), animale sau chiar oamenii. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Gazda şi vectorul
|
|||
|
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
CUVINTE CHEIE
|