|
||
|
După cum se ştie acizii graşi sunt constituenţii principali ai gliceridelor . Calitatea trigliceridelor - substanţe care reprezintă cele mai întâlnite lipide (grăsimi) din natură, depinde de tipul de acizi graşi din componenţă. Grăsimile care conţin în compoziţia lor acizi graşi omega 3 cu lanţ lung, se constituie în lipide speciale, de foarte bună calitate, cu efecte dintre cele mai benefice asupra organismului uman. |
||
|
Pe lângă acizii graşi omega 3 cu lanţ scurt, între care cel mai important este acidul linolenic, în natură apar şi acizi graşi omega 3 cu lanţ lung, cu catena formată din 20-22 de atomi de carbon, dintre care cei mai importanţi sunt acidul eicosapentaeonic (EPA) şi acidul docosahexeonic (DHA). |
||
|
Singura sursă naturală de EPA şi DHA o reprezintă peştii graşi, în special cei oceanici. Peştii marini graşi din zona temperată sau rece, inclusivi aceia care migrează în perioada reproducerii în apele dulci, sunt pe departe cei mai bogaţi în acizi omega 3 cu lanţ lung. Dintre speciile piscicole care conţin acizi graşi de acest tip, amintim: macroul (scrumbia albastră), scrumbia de Dunăre, sardinele, hamsiile, heringul, somonul, tonul, codul. În cantitate mai mică, acizi graşi omega 3 cu lanţ lung, se sintetizează şi la speciile dulcicole, mai ales la cele care trăiesc în apă rece, aşa cum sunt păstrăvii. Nu trebuiesc neglijaţi nici ceilalţi peştii graşi dulcicoli (crapul, somnul), care conţin cantităţi importante de acizi omega 3, însă cu lanţ scurt, din grupa vitaminelor F (acid linolenic). • Atenţie la preparare peştilor! Peştii bogaţi în acizi omega 3 (cu lanţ lung sau scurt) îşi pierd orice proprietate dietetică dacă sunt fripţi în ulei sau în alte grăsimi alimentare, deoarece se încarcă cu acizi graşi antagonişti (acizi omega 6, acizi saturaţi) şi cu alţi compuşi toxici. În cazul peştilor congelaţi, aceştia se vor prepara ca atare, decongelarea fiind contraindicată, deoarece se degradează aminoacizii cu sulf, rezultând substanţe toxice. |
||
|
Acizii graşi omega 3 cu lanţ lung prezintă efecte dintre cele mai favorabile asupra organismului uman. Prezenţa lor în alimentaţie contribuie la diminuarea consecinţelor negative ale stresului, la echilibrare raportului optim dintre acizii graşi de tip omega, la reducerea colesterolului "rău" şi la fluidificarea sângelui. Prin acţiunea exercitată în organismul uman, aceşti compuşi joacă un rol deosebit, de protecţie, mai ales asupra întregului aparat circulator. De asemenea, aceste benefice substanţe, posedă virtutea de a echilibra metabolismul, prezenţa lor fiind utilă în orice tip de dereglaj de acest fel. Efectele acizilor graşi omega 3 cu lanţ lung, se resimt şi în plan psihologic. S-a constatat de multă vreme că persoanele care consumă regulat peşti cu conţinut bogat în astfel de substanţe, sunt mai bine dispuse, mai tolerante, fără porniri violente şi mult mai puţin expuse la depresii. Acidul eicosapentaeonic (EPA), acidul docosahexeonic (DHA), precum şi acidul clupancdonic, aşa cum se găsesc ei în peştii marini, se constituie în substanţe care prelungesc viaţa. Astăzi, nu mai este un secret pentru nimeni, că locuitorii care îşi duc traiul în apropierea coastelor marine temperate sau reci (ţărmurile insulelor japoneze, coastele peninsulei coreene, fiordurile scandinave, etc.), formează cele mai longevive populaţii umane. De asemenea, pornindu-se de la constatarea că unele maladii cum sunt boala Alzheimer şi boala Parkinson, lipsesc din zonele în care se consumă în mod tradiţional peşti cu un conţinut ridicat de acizi omega 3 cu lanţ lung, s-a ajuns la concluzia că aceşti valoroşi compuşi bio, previn declanşarea afecţiunilor mai sus menţionate, posedând, deci proprietăţi deosebite cu privire la protecţia celulelor nervoase. Acizii graşi omega 3 cu lanţ lung interacţionează în modul cel mai pozitiv cu o altă grupă de acizi graşi benefici, substanţe reunite sub denumirea generică de acid gras linolenic conjugat (CLA). Se bănuieşte că deşi este benefic, CLA prezintă şi efecte secundare, favorizând instalarea diabetului de tip 2 la persoanele predispuse la dobândirea acestei afecţiuni sau la cei care au dezvoltat rezistenţă la insulină . Posibilul efect diabetogen exercitat de către acidul linolenic conjugat, este anihilat prin prezenţa acizilor omega 3 cu lanţ lung. De aceea se recomandă, în cadrul raţiei zilnice (nu la aceiaşi masă), să se coreleze consumul de lapte şi derivate, cu consumul de peşte marin gras. Prin faptul că acizii graşi omega 3 cu lanţ lung sensibilizează receptorii insulinici, ei scad rezistenţa la insulină, prevenind manifestarea consecinţelor acestui dereglaj (diabet, obezitate, hipertrigliceridemie, etc.). • Excesul de acizi omega 3 cu lanţ lung În exces, acizii omega 3 cu lanţ lung, pot aduce perturbări organismului, însă nu s-a constat nici un caz de supraîncărcare a corpului prin alimentaţie. Singura cale care poate genera o situaţie de exces, este aceea a suplimentelor administrate în doze prea mari sau pe perioade prea îndelungate. Uleiurile de peşte din suplimente, pot produce fenomene secundare ca: greaţă, diaree, miros de peşte în aerul expirat, hemoragii (prin fluidificarea excesivă a sângelui), perturbări de raport dintre grupele de acizi graşi (ω 3, ω 6, ω 9) din organism. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Acizi graşi omega 3 cu lanţ lung (EPA, DHA)
|
|||
|
ESENŢIAL
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|