|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Organismul uman sănătos sintetizează, în condiţii de stres oxidativ, cantităţi mari de substanţe active antioxidante endogene (produse de propriul organism). Această biosinteză poate să scadă foarte mult în condiţii de stres psihologic, în unele afecţiuni, atunci când imunitatea este scăzută sau în cazul unui stres oxidativ de lungă durată, aşa cum se întâmplă, de exemplu la fumători. De asemenea există personane care în ciuda unei alimentaţii adecvate şi chiar şi în lipsa unor factori poluanţi, nu sintetizează niciodată cantităţi suficiente de antioxidanţi. Antioxidanţii exogeni (cei introduşi în corp din surse exterioare) completează deficitul endogen, având o acţiune deosebit de favorabilă asupra organismului, în lupta cu radicalii liberi. Există numeroase substanţe endogene sau exogene care prezintă efect antioxidant. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Substanţele antioxidante acţionează simultan pe două căi: - recunosc radicalii liberi şi îi neutralizează, - refac, dacă nu este prea târziu, celulele "ruginite". Mecanismul de acţiune este descris la: Antioxidantele - substanţele care se împotrivesc radicalilor liberi. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Principalii antioxidanţi endogeni sunt: - acidul uric, - albuminele, - bilirubina, - L-acetil carnitina, - diferite enzime (catalaza, glutation peroxidaza, etc.). |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Mai multe categorii de compuşi bio exercită efecte antioxidante, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Dintre vegetalele oficinale care se comportă ca antioxidanţi, enumerăm: podbalul (Tussilago farfara) - frunzele; coada calului (Equisetum arvense); sânzienele, drăgaica, lipicioasa (Galium sp.) - părţile aeriene ; urzica (Urtica dioica) - întreaga plantă (Urtica dioica); cerenţelul (Geum urbanum) - rizomii şi rădăcinile; frasinul (Fraxinus excelsior) - scoarţa ; lemnul câinesc (Ligustrum vulgare) - scoarţa; Cimicifuga europaea - rizomul; cicoarea (Cichorium intybus) - sucul obţinut din stoarcerea rădăcinilor proaspete; năsturaşul (Nasturtium officinalis) - partea aeriană proaspătă, brânca (Salicornia herbacea) - partea aeriană proaspătă. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Cerealele integrale, fructele şi legumele, după cum se ştie, se constituie în elemente de bază ale unei hrăniri sănătoase, aducând numeroase beneficii sănătăţii, dintre care, acela legat de efectul antioxidant, nu este deloc de neglijat. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Coaja boabelor cerealelor (tărâţele), tocmai părţile eliminate de tehnicile alimentare de rafinare, conţin pe lângă fibre, vitamine, minerale, şi antioxidanţi. Prin prezenţa glutationului, foarte benefice sănătăţii omului, se dovedesc a fi cerealele încolţite. Aproape toate fructele frânează procesele oxidative, remarcându-se dintre acestea cele care conţin atât vitamina C cât şi vitamina P (afinele, coacăzele negre, lămâile şi măceşele). Prin prezenţa unor polifenoli, afinele, merişoarele, fructele de soc, cireşele, strugurii negrii, merele şi prunele, prezintă, de asemenea, puternice proprietăţi antioxidante. Dintre legume, se evidenţiază prin virtuţile antioxidante, sfecla roşie, ceapa şi frunzele de pătrunjel. De asemenea, fructele botanice roşi ale unor legume (tomate, ardei, gogoşari, pepene verde), prin conţinutul mare de licopen, se constituie în surse naturale antioxidante deosebit de eficiente. Toate plantele verzi de la care se pot consuma frunzele, vegetale numite verdeţuri (salata, andivele, varza, frunzele gulioarelor, usturoiţa, etc.), conţin peroxidaze, fermenţi cu acţiune antioxidantă. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
Consumat în cantităţi mici şi fără preparare termică, untul natural nesărat, prin conţinutul său de acidul linoleic conjugat, exercită de asemenea proprietăţi antioxidante. Mierea în faguri, prin enzimele şi vitamina A din compoziţie, de asemenea anihilează efectul nociv al radicalilor liberi (vezi mierea de albine, ca produs natural dietetic şi curativ). Cercetările din ultimul timp arată că mierea naturală (de flori sau de mană) la care se adaugă praf de seminţe de negrilică (Nigella sativa), exercită efecte antioxidante puternice, prin inhibarea nitozaminelor din organismul uman. Alimentele naturale care conţin carnitină, în special peşte, lapte şi derivate, prin transformarea endogenă a L-carnitinei în L-acetil carnitină, exercită efecte antioxidante cerebrale, benefice în condiţiile actuale de stres. |
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Antioxidante (substanţe naturale)
|
|||
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|
|
CUVINTE CHEIE
|