|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Deşi este mai puţin cunoscută, vitamina care poartă numele de biotină, reprezintă o substanţă importantă pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate a omului. Biotina la om este un cofactor care intervine în reglarea glicemiei. De asemenea, împreună cu magneziul, biotina normalizează metabolismul |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
În natură, α şi β biotina se găsesc ca substanţe libere (în plante) sau însoţesc aminoacizii sau proteinelele, formând împreună cu aceştia, complexe, din care se eliberează prin hidroliză.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Biotina este o substanţă termostabilă, rezistentă la acţiunea acidului clorhidric din stomac, labilă sub activitatea altor acizi sau baze tari. Se degradează la temperaturi joase (se distruge prin refrigerare sau congelare) sau la viraje bruşte de temperatură (prăjire în ulei încins). De asemenea, prin pasteurizare, biotina se distruge aproape în întregime. La prepararea termică a hranei, dacă se creşte treptat temperatura, pierderile de biotină sunt doar de 20%. Biotina liberă este solubilă în apă. Complexele biotinice sunt insolubile în apă sau în lipide, dar eliberează biotină liberă (cu unele excepţii) sub acţiunea acidului clorhidric din stomac. Biosinteza biotinei este realizată în cantitate mare de către microflora intestinală. Biosinteza, absorbţia şi activitatea biotinei este frânată de antagonişti ca: alcoolul, estrogenii, sulfamidele, antibioticele, hrana conservată, grăsimile saturate. Dintre substanţele care stimulează activitatea biotinei, enumerăm: aminoacizii esenţiali, acizii graşi mononesaturaţi şi polinesaturaţi, acidul lactic, vitamina A, vitamina PP. Probioticele, prebioticele şi simbioticele , prin stimularea microflorei intestinale, pot aduce organismului mai multă biotină decât orice sursă exterioară de alimente sau suplimente. Apa nu este un "duşman" al biotinei, aşa cum se menţionează în unele descrieri comerciale. Din contră, ca vitamină hidrosolubilă, în faţa unei hidratări corecte, biotina prezintă o eficacitate mai mare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
• Biotina în organismul uman Biotina intervine în toate metabolismele fiind un coferment al multor sisteme enzimatice. Are un rol deosebit de important atât în degradări cât şi în sinteze şi neosinteze (Neamţu 1996). Deşi nu prezintă o acţiune hipoglicemiantă spectaculoasă, biotina contribuie pe termen lung, împreună cu substanţele hipoglicemiante, la normalizarea glicemiei. Carenţa în vitamina B8 este relativ rară, datorită biosintezelor intestinale. Albuşul de ou crud poate provoca stări de insuficienţă din cauza prezenţei avidinei (avidina este principalul antagonist al biotinei). În mod secundar, hrana săracă în biotină precum şi anaciditatea gastrică, sunt factori care favorizează instalarea hipovitaminozei H. Dacă magneziul este deficitar, biotina nu este activată, iar în aceste condiţii, funcţia vitaminică a acestei substanţe este mult diminuată. • Hipovitaminoza şi hipervitaminoza H Carenţa în biotină se manifestă prin: dermatite ale degetelor picioarelor şi mâinilor, dermatită seboreică sau xerodermie (piele uscată cu aspect cenuşiu), conjunctivită, astenie, depresie, letargie, uneori halucinaţii, astenie mialgică, anorexie, greaţă, hipercolesterolemie, hiperglicemie, căderea părului (inclusiv a genelor şi sprâncenelor), încărunţire precoce, descuamarea pielii, oprirea creşterii la copii, etc.. Primele semne ale deficitului se exteriorizează prin stării de nelinişte, ameţeală, irascibilitate, modificări ale mucoasei gurii, dureri de cap. Nu s-au semnalat cazuri de hipervitaminoză H. • Biotina ca factor dietetic şi curativ Suplimentarea surselor de biotină (175-500 μg zilnic) aduce beneficii organismului chiar dacă nu există vreun deficit vitaminic, mai ales în cazul unor afecţiuni, ca: hepatită, steatoză hepatică, ciroză, ateroscleroză, diabet, schizofrenie, boala lui Parkinson, distrofie musculară, depresie, anxietate, dermatite, anorexie, îmbătrânire precoce. Deoarece sursele alimentare sunt destul de bogate în biotină, nu este necesar să se recurgă la suplimente, dacă nu există o recomandare medicală în acest sens. Rezultate mai bune se obţin prin evitarea antagoniştilor (albuş de ou crud , alcool, grăsimi) şi prin consumul suplimentar de alimente naturale bogate în magneziu, aşa cum sunt verdeţurile. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Biotina întârzie încărunţirea şi căderea părului, calmează durerile musculare, ajută la vindecarea eczemelor şi a dermatitelor - mai ales al celor din grupa eritrodermiilor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
* Biotina din nuci, dar şi din alte oleaginoase tari (arahide, migdale, alune) este "prinsă" în complexe proteice din care se eliberează greu, motiv pentru care, se poate considera că aceste vegetale sunt mai degrabă sărace în biotină. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Biotina
|
|||
|
BLOG
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
ESENŢIAL
|
|
|
|
CUVINTE CHEIE
|