|
||
|
Prooxidanţii sunt compuşi, de obicei din grupa radicalilor liberi, care întreţin stresul oxidativ în organism, în timp ce antioxidanţi au un efect contrar, anihilând acţiunea substanţelor antioxidante asupra celulelor. Atât prooxidanţii cât şi oxidanţii pot fi endogeni (produşi de către organismul uman) sau exogeni (ajung în corp din mediul extern). |
||
|
Prooxidanţii cei mai activi sunt ionii: superoxid (O22-), peroxid (O2-) şi hidroxid, (OH -). Pe lângă aceşti ioni, există numeroşi alţi compuşi, care în sens strict sau larg intră în categoria prooxidanţilor, deci a radicalilor liberi. Mai multe despre prooxidanţi (vezi radicali liberi). |
||
|
Substanţele antioxidante acţionează simultan pe două căi: - recunosc radicalii liberi şi îi neutralizează, - refac, dacă nu este prea târziu, celulele "ruginite". Există diferiţi compuşi bio care exercită efecte antioxidante. Mai multe despre antioxidanţi (vezi substanţe antioxidante naturale). |
||
|
Între prooxidanţi (radicali liberi) şi antioxidanţi se stabilesc raporturi, care, în funcţie de nivelul unei categorii sau a alteia, determină înclinarea balanţei, într-o parte sau în alta. Echilibrul balanţei este deosebit de fragil şi de delicat, astfel încât o diferenţă nesemnificativă cantitativă de de pe un taler sau altul, determină schimbări spectaculoase. Atunci când talerul prooxidanţilor predomină, aşa cum se poate vedea în imaginea de mai jos, fie şi cu o fracţiune de gram, este iniţiat stresul oxidativ, cu toate consecinţele ei pe termen mai scurt sau mai lung (îmbătrânire precoce, uzură vasculară, ateroscleroză, boli degenerative, cancer, etc.). |
||
 |
||
|
Balanţa prooxidanţi-antoxidanti înclinată în favoarea radicalilor liberi |
||
|
În cazurile fericite, care apar în special la persoanele preocupate de o viaţă sănătoase, care apelează în mod constant la surse naturale bogate în substanţe antioxidante şi care evită, în acelaşi timp, expunerea la surse prooxidante (radicali liberi), balanţa se înclină preponderent în partea opusă, aşa cum se poate vedea în imaginea de mai jos. Doar acestă situaţie este favorabilă longevităţii şi a sănătăţii. |
||
 |
||
|
Balanţa prooxidanţi-antoxidanti înclinată în favoarea antioxidantilor |
||
|
Multe domnişoare, doamne şi chiar domni, duc o bătălie permanentă cu semnele îmbătrânirii sau a degenerării pilelii, părului ori a ţesuturilor subcutanate (riduri, piele cu fermitate scăzută, cearcăne, celulită, păr deteriorat, etc). Acest adevărat război, dus mai mult din afară spre înăuntru, prin diferite arme (creme, loţiuni, injecţii cutanate, balsamuri, etc.), au un efect de scurtă durată, căci nu rezolvă cauza problemelor, ci doar lucrează pe efect. |
||
|
|
||
|
Ca şi la animale, aşa şi la om, sănătatea ţesutului cutanat şi a părului derivă din sănătatea interioară, iar frânarea proceselor oxidative asupra moleculelor cu viaţă lungă (colagen, elastină, ADN), poate fi realizată pe termen lung, numai printr-o nutriţie celulară, pe cale sanguină, corespunzătoare. Un astfel de deziderat se poate realiza doar printr-o alimentaţie corespunzătoare, bogată în substanţe antioxidante. Celelalte elemente ale "arsenalului" (suplimente - fie ele şi antioxidante, loţiuni, creme, aparate, etc.), pot fi foarte bine venite, însă ele ar trebui privite ca nişte accesorii, ca nişte adjuvante. |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Prooxidanţi şi antioxidanţi
|
|||
|
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
CUVINTE CHEIE
|
|
|
|
|