|
||||||||||||||||
|
Gliceridele sunt esteri ai glicerinei (glicerolului) cu acizi organici monocarboxilici (compuşi care conţin o singură grupare carboxil), cunoscuţi sub denumirea uzuală de acizi graşi. Cele mai răspândite lipide sunt gliceridele, dintre acestea, trigliceridele fiind predominante. |
||||||||||||||||
|
Trigliceridele sunt substanţe lichide sau solide, insolubile în apă, greu solubile în alcool etilic rece, uşor solubile în unii solvenţi organici (acetonă, cloroform, eter, benzen, etanol cald). La rândul lor, aceste substanţe sunt buni solvenţi pentru diverşi compuşi (hormoni, vitamine liposolubile, lipocromi) În stare pură, trigliceridele sunt incolore, fiind lipsite de gust şi de miros. Consistenţa, punctul de topire, precum şi punctul de fierbere, sunt proprietăţi dependente de tipul acizilor graşi din compoziţie. După Neamţu 1997, luând în considerare punctul de topire, trigliceridele se împart în 3 mari grupe: - uleiuri (sunt lichide la temperatura obişnuită), - grăsimi şi unturi (se topesc la 20-35ºC), - seuri (se topesc la peste 35ºC) [vezi şi uleiurile şi grăsimile alimentare]. |
||||||||||||||||
|
||||||||||||||||
|
Indicele de iod exprimă cantitatea maximă de iod, exprimată în grame, care poate adiţiona la 100 g de trigliceride, în urma reacţiei de halogenare. Cu cât gradul de nesaturare este mai mare, cu atât adiţia iodului va fi mai crescută. Cel mai mic indice de iod aparţine unei trigliceride formate din 2 acizi saturaţi şi un acid mononesaturat, de pildă acidul oleic. În acest caz, există o singură dublă legătură care poate realiza halogenarea, iar indicele de iod este de 90. Există uleiuri nesaturate cu indice de iod mai scăzut de 90, aşa cum este uleiul de măsline (79-88). Acest fapt se datorează prezenţei unor trigliceride complet saturate în masa de ulei analizată. După valoarea indicelui de iod, uleiurile sunt nesicative, semisicative şi sicative, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. |
||||||||||||||||
|
||||||||||||||||
|
Trigliceridele sunt substanţe larg răspândite în natură, atât în lumea vegetală, cât şi în cea animală, formând în parte sau în totalitate uleiurile şi grăsimile din: uleiurile vegetale, seminţele oleaginoase, unt, grăsimile de animale, carnea grasă, etc.. |
||||||||||||||||
|
Ca şi în cazul protidelor, nu este atât de importantă cantitatea de trigliceride care se introduce în organism odată cu hrana, ci felul acizilor graşi care intră în alcătuirea acestor substanţe. Dacă la proteine este importantă prezenţa aminoacizilor esenţiali, la trigliceride contează existenţa acizilor graşi esenţiali (AGE), substanţe polinesaturate, numite şi vitamine F. Dar, la fel de important este şi raportul între AGE, care sunt acizi polinesaturaţi, şi acidul oleic, care este mononesaturat. Acest raport trebuie să aibă valoarea de 1 sau chiar să fie subunitar. Omul este dependent de aceşti acizi nesaturaţi, întrucât nu-i poate biosintetiza. Însă, nevoia este mică, iar supraîncărcarea organismului cu astfel de compuşi, mai ales dacă provin din grăsimi alimentare concentrate, fac mai mult rău decât bine. Corpul uman nu are nevoie de acizi graşi saturaţi, deoarece îi poate sintetiza singur. Trigliceridele cu un conţinut ridicat de acizi saturaţi, aşa cum sunt grăsimile din margarină, untură, slănină, carne grasă, mezeluri, etc., aduc deservicii sănătăţii, crescând colesterolul şi trigliceridemia (vezi hipertrigliceridemia şi hipotrigliceridemiantele naturale). În alimentaţia omului, este indicată folosirea uleiurilor vegetale, care prezintă trigliceride cu un grad mare de nesaturare, în locul grăsimilor de origine animală, pentru evitarea apariţiei arteriosclerozei (Neamţu 1997). |
||||||||||||||||
|
Trigliceridele din corp, prin faptul că alcătuiesc aproape toate lipidele din organismul omului, posedă importanţă pentru viaţă, dar dacă se acumulează în cantitate mare, aduc deservicii serioase sănătăţii. Acumularea în exces al acestor grăsimi se poate realiza la nivelul adipocitellor ţesutului adipos, dar şi la nivelul sângelui, în cazul trigliceridelor circulante. Majoritatea trigliceridelor din sistemul circulator, nu sunt libere, ci sunt transportate de către lipoproteine. Lipoproteinele de transport sunt de mai mule tipuri, de felul lor depinzând, ca şi în cazul colesterolului, în mare măsură, soarta trigliceridelor. |
||||||||||||||||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Trigliceride
|
|||
|
ESENŢIAL
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
MEDIA
|
|
|