|
||
|
Eritrocitele, numite şi celule roşii, globule roşii sau hematii sunt elemente figurate circulante, lipsite de nucleu în faza adultă, de culoare roşie-verzui, cu rol în respiraţia tisulară.
Hematiile mai sunt implicate în metabolismul celular şi în asigurarea unui pH sanguin optim şi constant.
|
||
|
Eritrocitele se formează în măduva roşie osoasă în urma eritropoiezei, latură a procesului de hematopoieză. În ultima fază a eritropoiezei, nucleul este eliminat din citoplasmă. |
||
![]() |
||
|
Eritropoieza - formarea globulelor rosii |
||
|
Eritrocitele prezintă o formă lenticulară, biconcavă. Ele sunt alcătuite din: - stromă, - membrană eritrocitară (este formată din mai multe straturi, având mulţi pori), - hemoglobină. Globulele roşii sunt dispuse de obicei în fâşicuri. Hematiile sunt maleabile şi elastice, având capacitatea de a se deforma reversibil la trecerea prin capilarele cu diametrul foarte îngust. Diametrul eritrocitelor este de aproximativ 7 microni. |
||
![]() |
||
|
Trecerea eritrocitelor prin vasele capilare |
||
|
Globulele roşii mature, sunt nişte celule pe jumătate vii (nu au nucleu, nu se multipilică), care trebuiesc privite ca nişte săculeţe pline cu hemoglobină, ce se încarcă cu oxigen la trecerea lor prin plămâni. Când ajung la celulele organelor, acestea lacome, le vor sorbi conţinutul, şi în acelaşi timp, vor descărca în aceste săculeţe, dioxidul de carbon şi resturile provenite din metabolism. Deşi nu au capacitatea de a se multiplica şi de a sintetiza substanţe, totuşi, hematiile sunt capabile de a întreţine schimburi cu mediul exterior şi de a-şi produce energia necesară propriei existenţe, ca urmare a echipamentului enzimatic (deţine peste 40 de enzime proprii). |
||
|
Din punct de vedere fiziologic, hemoglobina este partea cea mai importantă a unei globule roşii..Hemoglobina este o cromoproteină (pigment protidic) colorată roşu-aprins, care intră în constituţia eritrocitelor, îndeplinind rol respirator (mai multe despre hemoglobină). |
||
|
Eritrocitele prezintă proprietatea de a se afla în suspensie în plasmă. Opusul acestei proprietăţi se numeşte sedimentare. În practica clinică se măsoară viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Globulele roşii au un rol important în asigurarea echilibrului acido-bazic. Această proprietate se datorează pe de-o parte globinei care are un caracter bazic, iar pe de altă parte membranei, care este selectiv permeabilă pentru anioni şi pentru protonul de hidrogen. Hematiile asigură transportul oxigenului şi a bioxidului de carbon în sânge, participând prin aceasta la respiraţia şi metabolismul celulelor. |
||
|
După aproximativ 4 luni de existenţă, timp în care este supus la mari presiuni fizice şi psihice, globulele roşii mor. Procesele prin care se realizează îndepărtarea acestora din circulaţia sanguină constau din distrugerea lor cu eliberarea hemoglobinei şi reţinerea fierului. Fenomenul de distrugere al eritrocitelor bătrâne, poartă denumirea de hemoliză fiziologică. Majoritatea eritrocitelor îmbătrânite sunt distruse la nivelul celulelor sistemului reticuloendotelial din splină, ficat şi măduva osoasă, care au capacitatea de a le recunoaşte şi fagocita în câteva minute. O mică parte din globulele roşii bătrâne sunt lizate în torentul sanguin. |
||
|
• Durata de viaţă a eritrocitelor Eritrocitele trăiesc aproximativ 120 de zile. • Compoziţia eritrocitelor Globula roşie conţine: apă - 60%, hemoglobină - 30-35%, alte substanţe organice şi anorganice - 5-7%. • Numărul eritrocitelor Numărul normal de eritrocite este de de 4.200.000-5.000.000 /mm3 la femei şi de 4.500.000-5.500.000 /mm3 la bărbaţi. Hematiile se numără la microscop în laboratoarele medicale, luându-se ca probă un volum foarte mic de sânge. Rezultatele numărătorii se raportează la 1 mm3 de sânge. În medie, un eritrocit parcurge un întreg circuit sanguin în 45 de secunde. De-a lungul vieţii unei hematii mature, aceasta parcurge în fluxul sanguin o distanţă de aproximativ 1.000 de kilometrii, ceea ce conduce la o solicitare considerabilă, fiind necesară o înlocuire permanentă. Reglarea numărului de eritrocite se face în corelaţie cu presiunea parţială a oxigenului molecular din ţesuturi şi mai ales din sângele arterial, hipoxia stimulând creşterea lor, în timp ce hiperoxia are efecte inhibante asupra eritropoiezei. Numărul de hematii creşte odată cu altitudinea din cauza rarefierii aerului, dar şi în unele boli cardio-respiratorii. Când se reduce volumul plasmatic, numărul hematiilor creşte (hemoconcentraţie) iar când volumul plasmatic creşte (ingestie de lichide, faze posthemoragice), numărul globulelor roşii scad Hemoragia stimulează de asemeni eritropoieza. Concentraţia globulelor roşii din sânge mai este influenţată de o serie de alţi factori ca: efortul fizic, termoreglarea, digestia, starea de nutriţie, prezenţa unor infecţii, etc.. Dintre hormoni, testosteronul şi eritropoina (hormon renal) stimulează creşterea numărului de eritrocite. Eritropoina acţionează în hipoxie asupra măduvei hematoformatoare. Activitatea stimulent eritrocitară a testosteronului explică de ce numărul de globule roşii este mai ridicat la bărbaţi. Dacă numărul hematiilor scade cu sub 4.000.000 /mm3, simultan cu scăderea hemoglobinei, se instalează anemia, iar când numărul globulelor roşii este mai mare de 5.700.000 /mm3 se instalează poliglobulia. În stabilirea unei anemii, pe lângă numărătoarea eritrocitelor, se mai efectuează hematocritul. • Modificările eritrocitelor În condiţii patologice pot avea loc modificări cu privire la culoare (hipercromie, hipocromie), mărime (microzocitoză, macrozocitoză) sau formă (poikilocitoză -forme variate greu de încadrat în alte forme, sferocutoză - formă sferică, ovalocitoză - formă ovală, drepanocitoză - formă de seceră, acantocitoză - contur crenelat, etc.). |
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Eritrocite
|
|||
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|
|
CUVINTE CHEIE
|