|
||||||||||||||||||||||||
|
Fibrinoliza este un proces enzimatic, fiziologic, care intervine în ultima fază a hemostazei (hemostaza definitivă), Fibrinoliza asigură distrugerea reţelei de fibrină concomitent cu refacerea peretelui vascular. |
||||||||||||||||||||||||
|
Rolul fibrinolizei este deosebit de important, deoarece, graţie acestui proces, coagularea sângelui devine un fenomen reversibil. În lipsa fibrinolizei, extinderea cheagului de sânge ar depăşi limitele impuse de stoparea unei hemoragii, ajungându-se la formarea unui "tampon" intravascular destul de mare, capabil să obtureze vasele sanguine (tromboză), cu consecinţe posibile dintre cele mai nefericite (cangrenă, accident vascular cerebral trombotic, infarct, etc.). Fibrinoliza, prin faptul că dizolvă cheagul de sânge (resoarbe hematomul) după cicatrizarea leziunii hemoragice, prin liza fibrinei, joacă un rol contra-coagulant. Cu toate acestea, coagularea (fibrinogeneza) şi fibrinoliza, sunt fenomene complementare şi conjugate, care intervin în hemostază şi în homeostazia acesteia. Fibrinoliza reface şi menţine permeabilitatea vasculară şi a glandelor exocrine. Multe canale mici, aşa cum sunt, spre exemplu, tubii renali, s-ar colmata cu reţea de fibrină, în lipsa fibrinolizei. |
||||||||||||||||||||||||
|
Ca şi în cazul coagulării, organismul este pregătit în orice moment pentru declanşarea procesului de fibrinoliză. În lipsa factorilor declanşatori, principala enzimă care iniţiază fibrinoliza se află în stare inactivă (proenzimă). Activarea acestei proenzime numită plasminogen, atunci când se întrunesc anumite condiţii, deci trecerea ei într-o enzimă activă numită plasmină, este specifică aşadar, fibrinolizei. |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
• Plasminogenul Plasminogenul este o proenzimă circulantă, de origine hepatică, reprezentând forma inactivă a plasminei. Activarea plasminogenului (trecerea plasminogenului în plasmină) are loc odată cu declanşarea coagulării, la nivelul reţelei de fibrină. Plasminogenul prezintă afinitate pentru reţeaua de fibrină, de care se ataşează cu uşurinţă. • Plasmina Plasmina este o enzimă importantă din grupa proteazelor. Ea are capacitate să "digere" atât fibrina şi fibrinogenul, cât şi alte proteine din sânge, între care şi factorii V şi VIII ai coagulării Sub acţiunea plasminei, fibrina este degradată rezultând produşi de degradare a fibrinei (PDF). |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
• Activatorii plasminogenului Există numeroşi activatori tisulari, plasmatici sau de altă natură ai plasminogenului, respectiv a fibrinolizei, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Acţiunea exercitată de către activatorii plasminogenului, asupra fibrinolizei, este redată în schema de mai jos. |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
• Inhibitorii plasminogenului şi inhibitorii plasminei |
||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
Inhibitorii plasminogenului şia a plasminei, deci implicit şi a fibrinolizei, sunt de asemenea numeroşi. Ei sunt redaţi în tabelul de mai jos. |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Schematic, acţiunea compuşilor inhibitori ai fibrinolizei, este redată mai jos. |
||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||
|
Fibrinoliza creşte, fără a crea în general probleme, în timpul efortului fizic, în stres, în unele alergii, în timpul infecţiilor bacteriene şi în traumatisme. Mai scăzută, dar de obicei fără riscuri, este fibrinoliza în sarcină, în menopauză şi la nou născuţi. • Fibrinoliza crescută Atunci când fibrinoliza este exagerată, apare riscul instalării unor hemoragii. Această situaţie apare mai des în insuficienţa hepatică, postoperator, în infecţii bacteriene evoluate (cu stafilococi sau cu streptococ β-hemolitic) şi în accidentele posttrasfuzionale. De asemenea, fibrinoliza exacerbată se întâlneşte în faza compensatorie a coagulării intravasculare diseminate (CID, CIVD). • Fibrinoliza scăzută Încetinirea procesului de fibrinoliză din cadrul hemostazei, este chiar mai periculoasă decât exagerarea ei, deoarece cereşte riscul de tromboză, cu toate consecinţele ei (AVC trombotic, infarct, cangrene, etc). fibrinoliza scăzută este întâlnită cel mai des în obezitate şi insulinorezistenţă. |
||||||||||||||||||||||||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Fibrinoliza
|
|||
|
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|