Hemostaza reprezintă un proces local prin care se stopează o hemoragie.
  În cazul hemostazei fiziologice, hemostaza se poate definii ca fiind o reacţie locală de apărare a organismului în faţa unei hemoragii produse la nivelul vaselor de sânge mici (capilare, arteriole, venule). Sistemele naturale de apărare sunt depăşite atunci când o hemoragie se produce prin lezarea vaselor mari (artere, vene), apelându-se, în scopul salvării vieţii pacientului, la hemostaza chirurgicală.

Cum reacţionează organismul omului în faţa unei hemoragii?

  În faţa unei hemoragii (pierdere de sânge din spaţiul intravascular) organismul reacţionează concomitent, printr-o reacţie locală (hemostaza) şi una generală.

  • Reacţia generală de apărare antihemoragică

  Apariţia unei hemoragii determină organismul să reacţioneze prin măsuri prompte (imediate) şi prin măsuri tardive (întârziate).
  În prima fază, prin intermediul sistemului nervos vegetativ simpatic, are loc o vasodilataţie generalizată combinată cu o vasoconstricţie locală (la locul leziunii), în scopul scăderii presiunii sângelui. Odată cu micşorarea tensiunii arteriale şi venoase, organismul va încerca să compenseze pierderile, mobilizând sângele din regiunile de depozit (splină) sau din stratul subcutanat. În acelaşi timp se resoarbe în circulaţie o mare parte din lichidul interstiţial.
  Mai târziu, este stimulată hematopoieza şi se restabileşte proteinemia (proteinele din sânge).

  • Reacţia locală de apărare antihemoragică

  Local, unei hemoragii, i se opune hemostaza.

Tipuri de hemostază

  Există 3 tipuri de hemostază:
  - hemostaza fiziologică (are loc în mod natural atunci când apare o hemoragie).
  - hemostaza chirurgicală (oprirea unei sângerări prin intervenţie chirurgicală),
  - hemostaza medicamentoasă (stoparea unei hemoragii prin medicaţie coagulantă).

Hemostaza fiziologică

  Hemostaza fiziologică reprezintă reacţia naturală locală de apărare a organismului în faţa unei hemoragii produse la nivelul vaselor de sânge mici (capilare, arteriole, venule).
  Hemostaza fiziologică cuprinde 3 faze
  - hemostaza primară,
  - hemostaza secundară,
  - hemostaza terţiară (hemostaza definitivă).
  Aceste faze, se desfăşoară succesiv, în mai mulţi timpi (timpul vascular, timpul plachetar de aderare, timpul plachetar de agregare, timpul plasmatic, fibrinoliza şi refacerea peretelui vascular).

  • Hemostaza primară

  Hemostaza fiziologică primară cuprinde:
  - timpul vascular
  - timpul plachetar 1- aderarea trombocitelor (timpul plachetar de aderare sau de adeziune),
  - timpul plachetar 2- agregarea trombocitelor (timpul plachetar de agregare).
  Toate aceste aspecte ale hemostazei primare sunt redate în tabelul de mai jos.


HEMOSTAZA PRIMARĂ

TIMP
CARACTERISTICI
IMAGINE
ORIENTATIVĂ
  Stare iniţială
  Vas de sânge intact, înainte de producerea hemoragiei
  Timpul vascular
  Imediat după producerea leziunii hemoragice, are loc o vasoconstricţie locală, care scade debitul sanguin. Constricţia are loc atât prin act reflex cât şi prin eliberarea unor factori umorali vasoconstrictori (A, NA, TXA2, serotonină).
  Timpul plachetar de aderare
  Trombocitele aderă (se lipesc) la suprafaţa fibrelor de colagen denudate (destrămate), din regiunea lezată, formând un strat de celule.
  Timpul plachetar de agregare
  Alipindu-se şi aglomerându-se între ele, în urma procesului de agregare, trombocitele formează un "dop" numit tromb plachetar (trombus alb).

  • Hemostaza secundară

  Hemostaza secundară cuprinde
  - timpul plasmatic.


HEMOSTAZA SECUNDARĂ

TIMP
CARACTERISTICI
IMAGINE
ORIENTATIVĂ
  Timpul plasmatic
  Se formează reţeaua de fibrină, prin intervenţia factorilor coagulării, care impregnează şi înconjoară trombusul plachetar, stabilizându-l.

  Practic, în această fază se formează cheagul de sânge (trombul sau trombusul vascular), reţeaua de fibrină prinzând ca într-un năvod elementele figurate (trombocite, eritrocite, leucocite).

Formarea reţelei de fibrină pe parcursul timpul plasmatic

Formarea reţelei de fibrină pe parcursul timpul plasmatic

  Prin intervenţia sistemelor anticoagulante, este stopată extinderea cheagului de sânge, în afara hemostazei fiziologice (este oprită coagularea exagerată).


  • Hemostaza terţiară (hemostaza definitivă)

  Hemostaza definitivă cuprinde fibrinoliza şi refacerea peretelui vascular.


HEMOSTAZA DEFINITIVĂ

TIMP
CARACTERISTICI
IMAGINE
ORIENTATIVĂ
  Fibrinoliza şi refacerea peretelui vascular
  Simultan cu procesul de refacere a endoteliului vascular lezat, are loc fibrinoliza, proces enzimatic prin care fibrina şi reţeaua ei sunt "digerate". La sfârşitul procesului, integritatea vasulară şi debitul sangin local, sunt complet refăcute.

Homeostazia hemostazei

  Hemostaza este un proces deosebit de complex, determinat de numeroşi factori, atât procoagulanţi cât şi anticoagulanţi, care intervin atât pe parcursul aderării şi agregării trombocitelor, cât şi pe parcursul fibrinogenezei şi fibrinolizei. Din acest motiv, dereglajele prin extinderea hemostazei peste normal sau, din contră, prin diminuarea acestui proces, sunt atât de numeroase. Echilibrul (homeostazia) hemostazei nu poate fi privit doar ca un fenomen antihemoragic de urgenţă fiziologică, căci el depinde nemijlocit de un echilibru anterior evenimentului, când factorii deja sunt pregătiţi, chiar dacă se află în "aşteptare" (sunt inactivi).
  Homeostazia hemostazei trebuie văzută aşadar, ca un echilibru al unui ansamblu de procese, care, pe de o parte, participă la menţinerea sângelui şi a fluidităţii lui normale şi constante, iar pe de altă parte, intervin în oprirea rapidă a sângerărilor în condiţiile lezării accidentale a pereţilor vasculari (Şerban Creţu,1979).

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE

Hemostaza
  TEME ASEMĂNĂTOARE

  BLOG

  CUVINTE CHEIE