|
||||||||||||||||||
|
Hemostaza reprezintă un proces local prin care se stopează o hemoragie. În cazul hemostazei fiziologice, hemostaza se poate definii ca fiind o reacţie locală de apărare a organismului în faţa unei hemoragii produse la nivelul vaselor de sânge mici (capilare, arteriole, venule). Sistemele naturale de apărare sunt depăşite atunci când o hemoragie se produce prin lezarea vaselor mari (artere, vene), apelându-se, în scopul salvării vieţii pacientului, la hemostaza chirurgicală. |
||||||||||||||||||
|
În faţa unei hemoragii (pierdere de sânge din spaţiul intravascular) organismul reacţionează concomitent, printr-o reacţie locală (hemostaza) şi una generală. • Reacţia generală de apărare antihemoragică Apariţia unei hemoragii determină organismul să reacţioneze prin măsuri prompte (imediate) şi prin măsuri tardive (întârziate). În prima fază, prin intermediul sistemului nervos vegetativ simpatic, are loc o vasodilataţie generalizată combinată cu o vasoconstricţie locală (la locul leziunii), în scopul scăderii presiunii sângelui. Odată cu micşorarea tensiunii arteriale şi venoase, organismul va încerca să compenseze pierderile, mobilizând sângele din regiunile de depozit (splină) sau din stratul subcutanat. În acelaşi timp se resoarbe în circulaţie o mare parte din lichidul interstiţial. Mai târziu, este stimulată hematopoieza şi se restabileşte proteinemia (proteinele din sânge). • Reacţia locală de apărare antihemoragică Local, unei hemoragii, i se opune hemostaza. |
||||||||||||||||||
|
Există 3 tipuri de hemostază: - hemostaza fiziologică (are loc în mod natural atunci când apare o hemoragie). - hemostaza chirurgicală (oprirea unei sângerări prin intervenţie chirurgicală), - hemostaza medicamentoasă (stoparea unei hemoragii prin medicaţie coagulantă). |
||||||||||||||||||
|
Hemostaza fiziologică reprezintă reacţia naturală locală de apărare a organismului în faţa unei hemoragii produse la nivelul vaselor de sânge mici (capilare, arteriole, venule). Hemostaza fiziologică cuprinde 3 faze - hemostaza primară, - hemostaza secundară, - hemostaza terţiară (hemostaza definitivă). Aceste faze, se desfăşoară succesiv, în mai mulţi timpi (timpul vascular, timpul plachetar de aderare, timpul plachetar de agregare, timpul plasmatic, fibrinoliza şi refacerea peretelui vascular). • Hemostaza primară Hemostaza fiziologică primară cuprinde: - timpul vascular - timpul plachetar 1- aderarea trombocitelor (timpul plachetar de aderare sau de adeziune), - timpul plachetar 2- agregarea trombocitelor (timpul plachetar de agregare). Toate aceste aspecte ale hemostazei primare sunt redate în tabelul de mai jos. |
||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||
|
• Hemostaza secundară Hemostaza secundară cuprinde - timpul plasmatic. |
||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||
|
Practic, în această fază se formează cheagul de sânge (trombul sau trombusul vascular), reţeaua de fibrină prinzând ca într-un năvod elementele figurate (trombocite, eritrocite, leucocite). |
||||||||||||||||||
 |
||||||||||||||||||
|
Formarea reţelei de fibrină pe parcursul timpul plasmatic |
||||||||||||||||||
|
Prin intervenţia sistemelor anticoagulante, este stopată extinderea cheagului de sânge, în afara hemostazei fiziologice (este oprită coagularea exagerată). |
||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||
|
• Hemostaza terţiară (hemostaza definitivă) Hemostaza definitivă cuprinde fibrinoliza şi refacerea peretelui vascular. |
||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||
|
Hemostaza este un proces deosebit de complex, determinat de numeroşi factori, atât procoagulanţi cât şi anticoagulanţi, care intervin atât pe parcursul aderării şi agregării trombocitelor, cât şi pe parcursul fibrinogenezei şi fibrinolizei. Din acest motiv, dereglajele prin extinderea hemostazei peste normal sau, din contră, prin diminuarea acestui proces, sunt atât de numeroase. Echilibrul (homeostazia) hemostazei nu poate fi privit doar ca un fenomen antihemoragic de urgenţă fiziologică, căci el depinde nemijlocit de un echilibru anterior evenimentului, când factorii deja sunt pregătiţi, chiar dacă se află în "aşteptare" (sunt inactivi). Homeostazia hemostazei trebuie văzută aşadar, ca un echilibru al unui ansamblu de procese, care, pe de o parte, participă la menţinerea sângelui şi a fluidităţii lui normale şi constante, iar pe de altă parte, intervin în oprirea rapidă a sângerărilor în condiţiile lezării accidentale a pereţilor vasculari (Şerban Creţu,1979). |
||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Hemostaza
|
|||
|
|
|
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|