Mai jos, se poate urmări (sub formă de tabel) o clasificare a biotipurilor feminine, alcătuită după tipologia descrisă de Nicola Pende (vezi Wikipeia în italiană) citată şi completată de Păunescu-Podeanu, la care am adăugat 2 tipuri aparte (tipul mini matroană descris de Ionescu şi Dumitrache şi tipul tiroid descris de Dr. Sandra Cabot). De asemenea, ne-am adus şi noi contribuţia la identificarea şi descrierea subtipurilor (hipoandru, hipogin, venusian, ginoid)
Tipurile descrise mai jos, aparţin formelor constituţionale normale (obişnuite), ci nu morfotipurior displazice, care au habitusul viciat de vreo boală (hipo sau hiperfuncţiile sunt relative, nu absolute).
|
|
Nr.
|
TIPUL MORFOLOGIC FEMININ
|
CARACTERISTICI
|
|
|
1.
|
Tipul prepuberal
|
- corp de adolescentă cu o constituţie juvenilă (sâni mici, corp gracil, comportament tineresc).
- dezvoltare, în ceea ce priveşte raporturile corporale, este armonioasă [vezi imaginea 1].
- se descrie un subtip hipoandru, cu umerii uşor mai largi decât bazinul şi un subtip hipogin cu diametrul bazinului cu ceva mai mare decăt cel al zonei umerilor, cu toate că bazinul este îngust.
|
|
|
2.
|
Tipul matern
|
- caracterele sexuale primare şi secundare de tip feminin sunt accentuate (bazin larg, şolduri late şi cărnoase, sâni bine dezvoltaţi, tendinţă de îngrăşare mai ales la membrele inferioare şi la nivelul şoldurilor (constituţie de tip pară), psihologie maternă, preocupări tipic feminine, talente artistice) [vezi imaginea 1]
- se descrie un subtip matern venusian (hipotiroid), cu gât scurt şi gros, cu adipozitate dezvoltată şi în zona scapulară şi abdominală, precum şi un subtip matern ginoid (ovarian), la care are loc dezvoltarea pronunţata doar a formelor feminine de la nivelul şoldurilor, feselor şi coapselor.
- la tipul matern se constată un raport dezechilibrat între estrogen şi progesteron (balanţa înclină spre progesteron la tipul venusian, respectiv spre estrogeni la tipul ginoid), fiind nelipsită celulita. De asemenea apare o predispoziţie spre hipotiroidie la subtipul venusian şi tendinţă spre hiperfoliculinemie la tipul ginoid.
- metabolismul este mai lent, existând tendinţa de a dezvolta boli metabolice (litiaze, dislipidemii) sau hormonale.
- cele două subtipuri materne, pot fi urmărite în imaginea 2.
|
|
|
3.
|
Tipul mini matroană
|
- dezvoltare feminină normală, dar uşor dizarmonică, prin faptul că membrele, îndeosebi cele inferioare, sunt scurte în raport cu trunchiul (vezi pubertatea precoce şi imaginea 3).
- înălţime se situează la limita inferioară a normalului (vezi imaginea 4).
|
|
|
4.
|
Tipul tiroid
|
- acest tip se caracterizează prin dezvoltarea pronunţată a membrelor, mai ales al celor inferioare, în comparaţie cu trunchiul, corpul având un aspect longilin. Din acest punct de vedere tipul tiroid apare opus celui mini matronist (vezi imaginea 3). Din punct de vedere funcţional, tipul tiroid se opune celui matern, caracterizându-se printr-o funcţie tiroidă tonică, metabolism rapid, lipsa tendinţei de îngrăşare, apariţia sporadică a celulitei - cu localizare limitată, în zona fesieră sau subfesieră.
- predispoziţie spre hipertiroidie, boli ale aparatului locomotor, hipertensiune, tulburări neuro-vegetative sau nervos centrale, boli cardiace.
- după Dr. Sandra Cabot, femeile acestui tip fiind mereu încordate nervos, recurg la orice formă de deconectare, unele vicioase (cafea, ţigări, alcool, droguri, sex în exces, etc.).
- majoritatea sportivelor şi modelelor aparţin tipului tiroid.
|
|
|
5.
|
Tipul viriloid
|
- caracterele feminine sunt prezente, dar se asociază cu unele trăsături de tip masculin (formele sunt mai puţin rotunde, structura osoasă mai pronunţată, caracterul mai hotărât, funcţia corticosuprarenală mai vie)
|
|
|
6.
|
Tipul android
|
- corpul are accente masculine, fără ca organele genitale şi sânii să prezinte întotdeauna modificări (diametrul pelvian este mai mic egal cu cel scapular, baza toracelui largă, musculatura mai dezvoltată, adipozitate mai accentuată pe trunchi decât pe membre (constituţie de tip măr), pilozitate excesivă, seboree, comportament mai voluntar cu tendinţei dominatoare) [vezi imaginea 5]
- aceste femei sunt predispuse la hipercorticism, hiperinsulinism, diabet, obezitate, ateoroscleroză şi hipertensiune arterială
|
|
|
|
Prima concluzie care se desprinde, este faptul că nu există un biotip feminin perfect, un"stas"al constituţiei ideale. Modelele impuse de reclame şi de societatea de consum, nu reprezintă etalonul feminităţii, ci eventual doar o faţetă a acesteia.
Din punct de vedere medical fiecare tip sau subtip prezintă sensibilităţile şi riscuri, care trebuiesc identificate şi ţinute sub control.
|
