|
|
Factorul morfologic (fizic constituţional) reprezintă o latură a personalităţii fiecăruia dintre noi, alăturându-se şi corelându-se - cel puţin în parte, cu componentele psihice ale individului. Morfotipul, tipul morfologic sau biomorfotipul, reprezintă deci, o structură individuală somatică, de o anumită tipologie.
Deşi nu se pot face legături constante şi certe între somatic şi psihic sau între somatic şi fiziologic, totuşi orientativ, tipul morfologic poate sugera sau completa starea unui individ şi predispoziţiile acestuia. De aceea, cunoaşterea morfotipurilor, prezintă valoare în psihologie, sociologie şi mai ales în practica terapeutică. A da un verdict (psihologic, medical, etc.) asupra unui om, luând drept criteriu doar tipul constituţional este o gravă eroare. Însă, în sens invers, a ignora cu desăvârşire morfotipul, înseamnă a trata un individ ca pe o maşină, recunoscându-i performanţele sau lipsa lor exclusiv din teste.
|
Clasificări ale tipurilor constituţionale
|
|
Există multe clasificări ale tipurilor morfologice care au fost elaborate pe diferite criterii, toate având un grad mai mare sau mai mic de subiectivitate, motiv pentru care, medicina modernă, ca ştiinţă obiectivă, are tendinţa de a le ignora. Însă apare riscul, ca preocuparea obiectivă pentru o boală, să atragă cu sine ignorarea bolnavului, care, în esenţă, reprezintă o personalitate subiectivă. Acest lucru este valabil şi pentru psihologie. Însă, deşi clasificările sunt utile, ele nu pot depăşi bariera relativului.
Din multitudinea de clasificări (peste 60), prezentă mai jos câteva dintre cele mai cunoscute.
|
|
|
După Claude Sigaud (1862-1921) cu completările lui Luis Corman (1901-1965), există 4 tipuri morfologice pregnate, aşa cum se poate vedea în imaginea 1 şi în tabelul de mai jos.
|
|
|
|
Nr
|
TIPUL PREGNANT
|
CARACTERISTICI
|
|
1.
|
Tipul respirator (bronho-pulmonar)
|
- etajul mediu al feţei (etajul respirator şi afectiv), precum şi gâtul sunt mai dezvoltate, dând un aspect poligonal (hexagonal) feţei, chipul apărând alungit vertical
- pomeţii apar proeminenţi
- nasul este lung şi nările sunt largi
- toracele este lung şi lat în partea superioară iar abdomenul, dar şi bazinul, sunt mai reduse, trunchiul luând un aspect trapezoidal
- distanţa dintre torace şi creasta iliacă este mică, iar coastele sunt foarte oblice
- musculatura fesieră mai puţin dezvoltată
- predispoziţie spre afecţiuni respiratorii (bronşite, pneumonii, astm, emfizem, etc.)
|
|
2.
|
Tipul digestiv (gastro-intestinal)
|
- etajul inferior al feţei, cel bucomasticator (etajul digestiv şi instinctiv) este mai dezvoltat, cu evidenţierea mandibulei
- gura este mare.
- fruntea este mică şi relativ strâmtă
- faţa are formă de pară sau de triunghi cu baza în jos
- gâtul e gros şi scurt
- trunchiul este scurt, larg şi îndesat, membrele scurte, masele fesiere pronunţate
- coastele prezintă oblicitate redusă, iar baza toracelui este mai îndepărtată de creasta ilică
- predomină abdomenul care este voluminos
- predispoziţie spre îngrăşare şi dobândire de boli digestive, metabolice şi de nutriţie (gută, diabet, obezitate, boli hepatice şi biliare, afecţiuni gastro-intestinale, ateroscleroză)
|
|
3.
|
Tipul muscular (musculo-articular)
|
- faţă plăcută, armonioasă şi serioasă, cu bărbie pătrată, având cele 3 etaje (cerebral, respirator şi digestiv) de dimensiuni aproape egale
- figură dreptunghiulară, autoritară, voluntară
- musculatură bine dezvoltată, uniform repartizată,
- conformaţie atletică, cu membrele - îndeosebi cele inferioare mai bine dezvoltate decât trunchiul
- articulaţiile, mai ales cele ale membrelor inferioare, sunt bine dezvoltate
- predispoziţie spre boli articulare, musculare şi ale vaselor de sânge
|
|
4.
|
Tipul cerebral (musculo-articular)
|
- capul este mare, mai ales pe seama etajului superior (etajul cerebral), cu evidenţierea frunţii, chipul luând o formă invers piriformă (pară răsturnată).
- talie mai modestă
- calviţie timpurie
- privirea este pătrunzătoare, vie, expresivă
- corpul este gracil, trunchiul subţire şi alungit
- membrele sunt lungi şi subţiri
- musculatura e redusă, lipsită de forţă
- rapid, adaptat la a îndeplinii mai multe sarcini, foarte inteligent, dar care are o rezistenţă limitată (tip mercurian)
- predispoziţie spre boli mintale, cerebrale, nervoase sau viscerale pe fond nervos
|
|
|
Deoarece tipurile pure sunt rare, ca şi în cazul temperamentelor, majoritatea oamenilor prezintă amestecuri tipologice, în care predomină un tip sau alatul. De altfel noţiunile de "temperament", dar şi de "teren" - în sensul predispoziţiei spre o anumită gamă de afecţiuni, au introduse în literatura de specialitate, în secolul al XIX, odată cu aceste clasificări, de către Sigaud şi Corman.
După această concepţie tipologică se consideră că 30% din indivizi sunt preponderent de tip respirator, 47% de tip muscular, 14% de tip de tip digestiv şi 9% de tip cerebral.
|
|
|
Deşi clasificarea lui Luis Corman (vezi Wikipedia în franceză) este mai mult fizionomică decât morfologică, prin faptul că aduce completări clasificării lui Sigaud, prezintă interes în ceea ce priveşte definirea tipurilor somatice.
Corman, după fizionomie găseşte două tipuri extreme cu numeroase subtipuri intermediare (vezi imaginea 2). Cele 2 tipurile extreme sunt redate în tabelul de mai jos.
|
|
|
|
Nr
|
TIPUL PREGNANT
|
CARACTERISTICI
|
|
1.
|
Tipul dilatat
|
- are faţa rotundă cu ochi largi, rotunzi
- nările sunt deschise
- este spontan şi duce o viaţă debordantă, cu multă implicare sentimentală
|
|
2.
|
Tipul contractat
|
- are faţa prelungă, fermă osoasă, aproape triunghiulară cu un nas drept cu nările strânse
- ochii sunt scufundaţi în orbite
- este inteligent, lipsit de simţ practic, inadaptabil, nesociabil
|
|
|
Corman considera că există două ovale concentrice ale feţei; ovalul mare, care cuprinde toată faţa şi reprezintă eliptica forţelor energetice disponibile, respectiv ovalul mic, delimitat de buze, nas şi ochi reprezintă, care reprezintă eliptica forţelor senzoriale.
|
Tot Corman, completează teoria lui Sigaut, dând semnificaţie etajelor feţei (vezi imaginea 3).
|
|
|
|
|
Clasificarea lui Nicola Pende (1880-1970) (vezi Wikipeia în italiană) foloseşte drept criterii tonusul indivizilor şi lungimea lor în raport cu lăţimea.
Astfel, din punctul de vedere al tonicităţii, apar două categorii constituţionale; stenic şi astenic (vezi imaginea 4), iar după raportul longitudinal/transversal, se întâlnesc două conformaţii; longilin şi brevilin.
Din combinaţia celor două criterii rezultă 4 tipuri principale, redate î imaginea 5 şi în tabelul de mai jos.
|
|
|
|
Nr.
|
TIPUL PREGNANT
|
CARACTERISTICI
|
|
1.
|
Tipul longilin stenic
|
- înalt (se ia în considerare raportul dintre înălţime şi lăţime corpului, nu înălţimea absolută), drept, musculos, cu scheletul dezvoltat, oarecum asemănător tipului muscular din clasificarea lui Sigaud
- bună funcţionare endocrină (chiar hiper) a glandelor tiroide, gonadale şi hipofizei
- metabolism remarcabil cu o uşoară dominare a anbolismului
- înclinat spre boli ale apartului locomotor, hipertensiune, tulburări neuro-vegetative.
|
|
2.
|
Tipul longilin astenic
|
- înalt (se ia în considerare raportul dintre înălţime şi lăţime corpului, nu înălţimea absolută), încurbat, aton, cu capul uşor înclinat înainte, cu umerii căzuţi
- hiperparatiroidie, hiperfuncţie limfatică (celelalte funcţii hormonale normale sau hipo)
- rezistenţă scăzută, integrare socială greoaie
- predispus spre boli infecţioase - mai ales ale aparatului respirator, reumatism, boli de sânge.
|
|
3.
|
Tipul brevilin stenic
|
- scund (se ia în considerare raportul dintre înălţime şi lăţime corpului, nu înălţimea absolută), drept, musculos dar îndesat, gât gros, umeri cărnoşi, membre mici, fălci mari, schelet solid, cap oval sau dreptunghiular
- hiperfuncţie genitală (uneori şi a pancreasului endocrin ori a hipofizei), predispoziţie spre hipotiroidie, funcţie suprarenală normală sau uşor deficitară
- metabolism în care predomină catabolismul
- înclinat spre ateroscleroză, afecţiuni, coronariene, hiperuricemie, litiaze, obezitate
|
|
4.
|
Tipul brevilin astenic
|
- scund (se ia în considerare raportul dintre înălţime şi lăţime corpului, nu înălţimea absolută), aton, cu o slabă dezvoltare musculară (ligamente slabe),cu tendinţa de a forma depozite adipoase mai ales pe abdomen, cu capul rotund, gâtul scurt, membrele relativ mici, uneori deformate (tip asemănător celui digestiv din clasificarea lui Sigaud)
- funcţia tiroidei este deficitară iar glandele corticosuprarenale produc cortizol în plus.
- predispus spre diabet, varice, artroze, gută, boli hepato-biliare.
|
|
|
|
|
Există şi alte clasificări tipologice, dintre care mai cunoscute sunt acelea lui Kretshmer, Sheldon şi Martiny. corelaţia dintre aceste morfotipuri şi cele prezentate mai sus, sunt redate în tabelul de mai jos.
|
|
|
|
AUTORI
|
AN
|
TIPURI CONSTITUŢIONALE
|
|
Sigaud
|
1908
|
Muscular
|
Respirator
|
Digestiv
|
Cerebral
|
|
Pende
|
1934
|
Longilin stenic
|
Bervilin stenic
|
Bervilin astenic
|
Longilin astenic
|
|
Kretshmer
|
1921
|
Atletic
|
Leptsom
|
Picnic
|
Astenic
|
|
Sheldon
|
1940
|
Mezomorf
|
Mezomorf
|
Endomorf
|
Ectomorf
|
|
Martiny
|
1948
|
Cordoblastic
|
Mezoblastic
|
Endoblastic
|
Ectoblastic
|
|
|
|
|
|
|
|
BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
|
|
