|
||||||||||||||||||
|
În cadrul lumii vii microorganismele şi vegetatele, ocupă primele trepte a organizării generale a fiinţelor care populează Terra, în toate sferele care adăpostesc viaţa. |
||||||||||||||||||
|
Organizarea lumii vii este deosebit de complexă. Pentru înlesnirea înţelegerii ei, se folosesc mai multe abordări, urmărindu-se particularităţile morfologice şi fenotipice, asemănările şi deosebirile dintre grupurile de indivizi care o alcătuiesc. • Organizarea sistematică a lumii vii (sistematica vieţuitoarelor) Principalul mijloc de evidenţiere a categoriilor biologice înzestrate cu viaţă este taxonomia sau sistematica biologică. Primul care a sistematizat în mod ştiinţific grupurile fiinţelor ce populează Pământul, a fost biologul şi medicul suedez Carl Linné (vezi Wikipedia). Taxonomia lui Linné, deşi datează din 1735, stă în bună parte şi azi în picioare, deşi a fost de nenumărate ori adjustată, de multe ori absolut nejustificat, astfel încât azi, observăm că una şi aceiaşi specie, are câte 5 sau 6 denumiri ştiinţifice, găsindu-se parcă mereu câte un prilej pentru un nou "botez". Descifrarea materialului genetic, a adus la începutul acestui veac, o adevărată revoluţie în sistematică, de data acesta pe deplin justificată. Astfel s-a găsit o cale obiectivă de stratificare a speciilor biologice şi o cheie de necontestat în ceea ce priveşte gradul de înrudire dintre ele. Noua revoluţie sistematică, atinge în mică măsură vieţuitoarele observabile cu ochiul liber, căci aşezarea lor taxonomică, după însuşirile observabile, sunt cu totul susţinute de genom. Oricum, structura lăsată de Linné, de arbore, cu trunchi comun, care se divide în crengi, ramuri şi lăstari de diferite ordine, deşi se reaşează, se păstrează încă. În ultimii ani, mai ales sub presiunea ştiinţelor medicale anglo-saxone, apare tendinţa de a se renunţa la structura arboricolă taxonomică şi la nomenclatura latină impusă de Linné, aşa cum se întâmplă azi în cazul virusurilor (amintim aici de celebrul Ah1n1). Acest demers este deja un "prea departe", căci transformă diversitatea viaţii, într-o simplă bază informatică de date. Încă în jurul anului 1990, taxonomia, cel puţin la baza ei (regnuri), era aproape similară cu ceea ce a lăsat în urmă cu 250 de ani Linné. astfel, se descriau doar 2 regnuri: - Plantae (bacterii, alge albastre, alge fotosintetizante, ciuperci, licheni, muşchi, ferigi, plante cu seminţe) - Animaliae (protozoare, nevertebrate, vertebrate, mamifere). În jurul anului 2000, taxonomia devenea deja mult mai complexă, împărţind lumea vie în 2 domenii (3 după alte încadrări) şi în 6 regnuri, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. |
||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||
|
Încadrările sistematice la care se apela până nu demult, prezentau unele dificultăţi, căci adesea se întâmpla să se constate existenţa unor organisme intermediare între două grupuri taxonomice. De exemplu, ricckettsi ocupă o poziţie intermediară între viruşi şi bacterii; actinomicetele sunt la limita dintre bacterii şi ciuperci; lichenii sunt asociaţii de ciuperci şi alge, etc.. Sistematica vieţuitoarelor, mai ales al acelora care se află în poziţii inferioare ale "clasamentului" taxonomic, a cunoscut o nouă reaşezare începând cu anul 2002, ea bazându-se azi, mai puţin pe caracterele morfologice ale populaţiilor şi mai mult pe materialul genetic aflat în nucleul celulelor. Astfel, înrudirea fenotipică a fost înlocuită cu înrudirea genotipică. Sistematica lumii vii, aşa cum arată din 2008, cuprinde 8 regnuri, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos. |
||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||
|
Lumea vegetală este încadrată în 2 subdiviziuni mari ale domeniului Eucarya (după sitematica mai veche) sau direct în 2 regnuri (după sistematica actuală): -regnul Fungi (ciuperci, drojdii mucegaiuri, licheni), -regnul Plantae (alge, muşchi, ferigi, conifere, plante superioare). Pentru înţelegerea mai facilă a taxonomiei lumii vegetale, am alcătuit o schemă, care poate fi urmărită în imaginea de mai jos. |
||||||||||||||||||
 |
||||||||||||||||||
|
După cum se poate observa, organismele cu tal (talofite) sunt specifice grupului fungilor şi a plantelor inferioare din categoria muşchilor, în timp ce organismele cu corm (cormofitele) reprezintă plante vascularizate inferioare şi superioare. O imagine de ansamblu asupra organizării şi sistematicii lumii vegetale, se poate avea şi dacă se urmăreşte filogenia vegetală. |
||||||||||||||||||
|
|
POZIŢIE
|
||
 |
||
|
|
Sistematica microorganismelor şi a vegetalelor
|
|
|
SUBCATEGORIE
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|
|
LEGĂTURI EXTERNE
|
|
CUVINTE CHEIE
|