|
BASIDIOMYCOTA (BASIDIOMYCOTINA) [BASIDIOMICETE, BAZIDIOMICETE
|
|
|
Organismele din cadrul încrengăturii (phylum) Basidiomycota, numite şi basidiomicete sau bazidiomicete, reprezintă cele mai evoluate ciuperci (fungi). Ciupercile Basidiomycotina sunt atât macromicete cât şi micromicete. Cele mai cunoscute bazidiomicete mic sunt ciupercile fitopatogene care produc tăciuni şi rugini.
Dintre fungii mari din cadrul încrengăturii (phylum) Basidiomycota, se găsesc majoritatea ciupercilor comestibile, necomestibile, suspecte şi toxice.
|
Caracterele basidiomicetelor
|
Aparatul vegetativ al fungilor din încrengătura Basidiomycotina, este reprezentat prin tal , care e constituit din filamente miceliene (hife).
Principala caracteristică proprie ciupercilor basidiomicete, rezidă în faptul că sporii (basidiosporii) se produc la suprafaţa unor formaţiuni măciucate numite basidii (nu în interiorul acestora, ca în cazul ascomicetelor).
• Basidia (bazidia) şi basidiosporii (bazidiosporii)
|
| Bazidia prezintă apical, 4 invaginaţii caracteristice [vezi imaginea 1]. Într-o asemenea invaginaţie, se formează spori de un singur sex , dar cele 4 invaginaţii, în cadrul aceleiaşi basidii, pot conţine spori de sex diferit. |
|
|
Cele trei tipuri de miceliu şi înmulţirea la basidiomicete
|
|
Aparatul vegetativ al fungilor care aparţin încrengăturii (phylum) Basidiomycota, după cum am arătat mai sus sunt alcătuite din micelii, care împletindu-se, formează hife. Miceliul este de trei feluri, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
|
|
TIP DE MICELIU
|
EXPLICAŢII
|
IMAGINE ORIENTATIVĂ
|
|
Miceliu primar (miceliul de scurtă durată haploid)
|
Miceliul primar rezultă din germinarea basidiosporilor (bazidiosporilor) de acelaşi sex,.
Acest miceliu de scurtă durată este haploid (n), fiind format din filamente septate uninucleate. În urma procesul sexuat numit somatogamie, se naşte miceliul secundar [vezi imaginea 2].
|
|
|
Miceliu secundar (miceliul de lungă durată dicariotic)
|
Miceliul secundar ia naştere în urma procesului de somatogamie, adică din contopirea conţinuturilor celulelor terminale ale miceliilor primare de potenţă diferită cu formare de celule binucleate [vezi imaginea 2]. Miceliul secundar se dezvoltă în sol, la ciupercile terestre, sau în lemn, la ciupercile lignicole (vezi ecologia ciupercilor), fiind dicariotic (n+n) şi de lungă durată. Somatogamia este specifică şi bazată pe complementaritate, fiind exclusă unirea miceliilor primare a două specii diferite.
Filamentele miceliului secundar sunt cilindrice, septate, albe (mai rar brune, galbene, negre sau roşii). Miceliul secundar prezintă formaţiuni în formă de cârlig care fac legătura cu miceliile vecine.
În condiţii favorabile, are loc fructificarea miceliilor secundare, rezultând basidiocarpii (bazidiocarpii), care reprezintă miceliul terţiar.
După un anumit timp de la geneza miceliului secundar, are loc procesul de cariogamie, în urma căruia se naşte zigotul diploid (2n). Celula zigot devine bazidie, iar nucleul ei se divide, rezultând mai mulţi nuclei, care pătrund în invaginaţiile apicale ale basidiei, formând basidiospori de sexe diferite [vezi imaginea 3].
De cele mai multe ori, bazidiile sunt protejate de basidocarp, într-un strat pielos numit himeniu. Întregul start himenial al unei ciuperci formează himenoforul (de ex., totalitatea lamelelor gălbiorului, formează himenoforul ciupercii).
|
|
|
Miceliu terţiar (miceliul specializat)
|
Miceliul terţiar reprezintă bazidiocarpul (corpul de fructificaţie) propriu-zis. El este un tal masiv, foarte condensat, de diferite forme, dicariotic (n+n), cu ţesuturi false. Miceliul terţiar este unul specializat, căci oferă suportul realizării înmulţirii sexuate (gametogamia) [vezi imaginea 4].
|
|
|
|
După cum am arătat mai sus, în ciclul biologic al basidiomicetelor, se întâlneşte somatogamia - proces asexuat prin care se naşte miceliul secundar şi cariogamia - fenomen specific reproducerii sexuate, din care rezultă basidiile cu basidiosporii.
|
Corpurile de fructificaţie - bazidiocarpii (basidiocarpii)
|
Corpurile de fructificaţie, carpoforii sau bazidiocarpii la ciupercile basidiomicete, numite în mod uzual "ciuperci", reprezintă doar o mică parte a fungilor (cam ce reprezintă fructele pentru arbori). Basidiocarpii, atât la ciupercile mari, cât şi la cele mici, pot avea diverse forme (copită, scoică, ureche, cupă, burduf, tufă, coarne de cerb, conopidă, umbrelă, pălărie, etc). Cele mai multe macromicete, prezintă un basidiocarp format din:
- o porţiune fertilă, de obicei în formă de pălărie (pileus),
- o porţiune sterilă, care lipseşte la multe specii, numită picior (stipes),
- himenofor cu basidii de diverse forme (lamele, tuburi, formaţiuni netede, ţepi), de obicei situat la baza pălăriei
- pseudo-ţesutul interior ("carnea" din picior sau din pălărie),
- cuticula (pieliţa care acoperă piciorul şi pălăria bazidiocarpului).
• Forma pălăriei la basidiomicetele mari
|
| Foarte multe basidiomicete mari au bazidiocarpi în formă de pălărie. Pălăria acestora poate fi: convexă, concavă, conică, mamelonată, campanulată, semisferică, galericulată, turbinată, etc. (vezi imaginea 5). |
|
|
• Formaţiunile anexe ale basidiocarpilor mari
Principalele formaţiuni anexe ale basidiocarpilor mari, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
|
|
FORMAŢIUNEA
|
EXPLICAŢII
|
IMAGINE ORIENTATIVĂ
|
|
Vălul
|
Vălul poate fi general (universal) - la unele specii, acoperă în întregime basidiocarpii tineri, sau parţial - vălul nu acoperă în ăntregime corpul de fructificaţie tânăr. Odată cu creşterea bazidiofructului, vălul se rupe rezultând diferite formaţiuni. (vezi imaginea 6).
|
|
|
Membranele (inelul, franjurile şi cortina)
|
Membranele prezente la unele ciuperci rezultă din ruperea vălului universal sau parţial. Membranele rupte rămase pe picior formează inelul, iar cele rupte şi rămase pe marginea pălăriei apar ca nişte franjuri.
La unele ciuperci tinere, membranele acoperă în întregime lamelele, aşa cum se întâmplă, de exemplu, la ciuperca de bălegar.
Din vălul general sau parţial poate rezulta şi cortina, care este formată din firişoare piloase dese şi atârnânde, asemănătoare firelor de păr. Înainte de dezvoltarea în mărime a bazidiocarpului, cortina făcea legătura dintre pălărie şi picior (vezi imaginea 7).
|
|
|
Solzii
|
Solzii de pe cuticula unor ciuperci, provin din resturile vălului rămase pe suprafaţa externă a pălăriei sau a piciorului (vezi imaginea 8).
|
|
|
Volva
|
Volva este un rest al vălului universal, care se plasează la baza piciorului, având forma unui sac (vezi imaginea 9).
|
|
|
Subtaxoni (în ordine alfabetică)
|
|
|
- Clasa Agaricomycetes
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Familia Bolbitiaceae
|
|
|
|
|
- Familia Broomeiaceae
|
|
|
|
|
- Familia Clavariaceae
|
|
|
|
|
- Familia Cortinariaceae
|
|
|
|
|
- Familia Cyphellaceae
|
|
|
|
|
- Familia Entolomataceae
|
|
|
|
|
- Familia Fistulinaceae
|
|
|
|
|
- Familia Gigaspermaceae
|
|
|
|
|
- Familia Hemigasteraceae
|
|
|
|
|
- Familia Hydnangiaceae
|
|
|
|
|
- Familia Hygrophoraceae
|
|
|
|
|
- Familia Inocybaceae
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Familia Marasmiaceae
|
|
|
|
|
- Familia Mycenaceae
|
|
|
|
|
- Familia Niaceae
|
|
|
|
|
- Familia Phelloriniaceae
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Familia Pleurotaceae
|
|
|
|
|
- Familia Pluteaceae
|
|
|
|
|
- Familia Psathyrellaceae
|
|
|
|
|
- Familia Pterulaceae
|
|
|
|
|
- Familia Schizophyllaceae
|
|
|
|
|
- Familia Strophariaceae
|
|
|
|
|
- Familia Tapinellaceae
|
|
|
|
|
- Familia Tricholomataceae
|
|
|
|
|
- Familia Typhulaceae
|
|
|
|
|
|
|
- Clasa Agaricostilbomycetes
|
|
|
- Clasa Atractiellomycetes
|
|
|
- Clasa Classiculomycetes
|
|
|
- Clasa Cryptomycocolacomycetes
|
|
|
- Clasa Cystobasidiomycetes
|
|
|
- Clasa Dacrymycetes
|
|
|
- Clasa Entorrhizomycetes
|
|
|
- Clasa Exobasidiomycetes
|
|
|
- Clasa Microbotryomycetes
|
|
|
- Clasa Mixiomycetes
|
|
|
- Clasa Pucciniomycetes
|
|
|
- Clasa Tremellomycetes
|
|
|
- Clasa Ustilaginomycetes
|
|
|
- Clasa Wallemiomycetes
|
|
|
|
BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
|
|
