|
GLOMEROMYCOTA
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Această încrengătură (phylum), a apărut în taxonomie după anul 2002, când pe baza cercetărilor genetice, regnul Fungi a suferit o reaşezare sistematică. Astfel, în rândul glomeromicetelor, au fost cuprinse micromicetele heterotrofe, obligatoriu simbiotice, micorizante (s-au descoperit gene specifice responsabile cu micoriza), cu perete celular, care prezintă un tal format din micelii neseptate. Celulele acestor ciuperci, conţin mai mulţi nuclei. Calea de înmulţire a speciilor încadrate în cadrul încrengăturii Glomeromycota, este preponderent asexuată. Înmulţirea sexuată, fie că este ocazională, fie că, în cazul mai multor specii, este încă necunoscută de către micologi. Sporii acestor ciuperci sunt relativi mari, fiind formaţi din celule polinucleate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Ecologie
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Fungii încadraţi în rândul încrengăturii Glomeromycota, trăiesc în sol, formând micorize cu numeroase speci de plante. Din acest motiv, glomeromicetele prezintă o importanţă ecologică deosebită, contribuind la dezvoltarea optimă a vegetaţiei şi la echilibrul ecosistemelor. Micorizele realizate de către aceste ciuperci, sunt endotrofe şi diferă de asociaţiile simbiotice realizate de către plante cu ciuperci ascomicete sau basidiomicete care sunt micorize ectotrofe sau mixte (vezi clasificarea micorizelor). • Micorizele endotrofe În micorizele endotrofe (endomicorize), hifele ciuperci se localizează în interiorul celulelor corticale ale rădăcinii plantelor. Pentru ca acest tip de simbioză să se poată realiza, este nevoie ca structura hifelor să prezinte anumite particularităţi, care sunt caracteristice ciupercilor ce aparţin acestei încrengături. Astfel, la nivelul hifelor apar arbuscule (structuri ramificate înconjurate de invaginări ale membranei plasmatice, care înconjoară nucleul celulei vegetale) şi vezicule (structuri care stochează lipide şi nucleii). Datorită acestor particularităţi structurale, endomicoriza a fost denumită şi simbioză vezicular arbusculară. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Subtaxoni
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Încrengătura Glomeromycota este departe de a fi aşezată, existând o serie de reprezentanţi neclasificaţi la nivel subtaxonomic. În prezent (2009), sistematica simplificată a acestei încrengături, arată astfel: |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Glomeromycota
|
|||
|
|
|
|
