FAMILIA RANUNCULACEAE

  Plantele reunite în cadrul familiei Ranuculaceae (se citeşte şi se foloseşte ca substantiv comun; ranunculacee), sunt  considerate a fi cele mai puţin evoluate dicotiledonate.
Caractere generale

  Aceste specii, sunt ierboase (rar liane sau arbuşti), posedând organe subterane, sub formă de rizomi, bulbi sau tuberculi (rădăcina principală lipseşte). Frunzele bazale la ranunculacee, sunt lung sau mediu peţiolate, în timp ce cele tulpinale sunt scurt peţiolate sau sesile. Cu câteva excepţii, lamina frunzelor plantelor care aparţin acestei familii, este divizată.
  Florile ranunculaceelor sunt hermafrodite, actinomorfe (rar zigomorfe), cu învelişul floral extern alcătuit dintr-un perigon petaloid. Există şi specii cu periant dublu, însă la acestea sepalele sunt puţine, mici şi devreme caduce. Numărul şi forma elementului periantului sunt variate. Plantele Ranunculacea prezintă stamine numeroase, dispuse spiralat şi mai multe pistiluri. Ovarul este policarpelar, superior.
  Fructele, la aceste vegetale, sunt achene, poliachene, nucule, folicule sau, mai rar, bace.
  Majoritatea speciilor ranunculacee sintetizează glicozizi toxici, unii dintre ei cu valoare terapeutică, dacă se administrează în cantităţi mici.
Precizare

  În taxonomia ultimilor ani, din cadrul  familiei Ranuculaceae, s-a desprins genul Paeonia (bujorii), care s-a constituit într-o familie botanică de sine stătătoare (familia Paeoniaceae).
Reprezentanţi

  În flora României, cresc foarte multe ranuculacee, nu atât ca număr de specii, deşi şi acestea sunt multe, cât mai ales ca număr de indivizi.
  Reprezentanţii cei mai importanţi, care cresc la noi în ţară, în ordinea alfabetică, sunt:
  - boglarii (Ranunculus sceleratus),
  - bulbuci de munte (Trollius europaeus),
  - buruiană de nouă daturi (Ranunculus auricomus),
  - calcea calului (Caltha palustris sin. C. laetha),
  - chica voinicului (Nigela damascena),
  - căldăruşa (Aquilegia vulgaris),
  - Cimicifuga europaea,
  - cocoşei de câmp (Adonis aestivalis, Adonis flammea),
  - crucea voinicului (Hepatica transsilvanica),
  - curpen de pădure (Clematis vitalba),
  - dediţei (Pulsatilla montana, Pulsatilla pratensis, Pulsatilla alba),
  - dosnica vânătă (Clematis integrifolia),
  - floare broştească (Ranunculus acer),
  - floare de leac (Ranunculus repens),
  - floarea paştelui (Anemone nemorosa, A. ranunculoides),
  - găinuşă (Isopyrum thalictroides),
  - gălbinele (Ranunculus polyanthemos) şi gălbinele de munte (Ranunculus carpaticus),
  - luminoasa (Clematis recta),
  - negrilica sau negruşca de cultură (Nigella sativa),
  - negruşca sau negrilica sălbatică (Nigella arvensis),
  - nemţişorii de câmp (Consolida regalis sin. Delphinium consolida) şi speciile înrudite,
  - omag (Aconitum sp.),
  - orbalţ (Actaea spicata),
  - piciorul cocoşului (Ranunculus sp.),
  - piciorul cocoşului de arătură (Ranunculus  arvensis),
  - piciorul cocoşului de munte (Ranunculus platanifolius)
  - popâlnic iepuresc (Hepatica nobilis).
  - Ranunculus aquatillis,
  - Ranunculus flammula,
  - Ranunculus glacialis,
  - Ranunculus oxyspermus,
  - ruscuţa primăvăratică (Adonis vernalis) şi ruscuţa tomnatică (Adonis autumnalis),
  - rutişor (Thalictrum sp.),
  - sălăţica, untişorul sau grâuşorul (Ranunculus ficaria),
  - spânz (Helleborus purpurascens, H. odorus),
  - trânjoică (Ranunculus illyricus).

BIOTERAPII ® este o marcă înregistrată la OSIM. Toate drepturile rezervate 2006 - 2016. Utilizarea acestui site, impune respectarea unor termeni şi condiţii (mai multe).
  POZIŢIE
Familia Ranunculaceae
  TEME ASEMĂNĂTOARE
  CUVINTE CHEIE