|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Lipidele, numite şi grăsimi, sunt substanţe esenţiale atât pentru plante şi animale cât şi pentru om. Ele ajung în organism fie pe cale exogenă (din grăsimile animaliere sau vegetale din hrană), fie pe cale endogenă (se sintetizează, în interiorul organismului din glucide sau din proteine). Cele mai multe lipide sunt substanţe formate din două componente; una reprezentată de acizii graşi, iar cealaltă de glicerină sau din alţi alcooli. Dinte acizii graşi, o parte din cei nesaturaţi sunt esenţiali pentru om, căci nu pot fi sintetizaţi de către organism. Ca şi în cazul proteinelor, la care doar aminoacizi esenţiali prezintă cu adevărat importanţă, şi în cazul lipidelor, contează asigurarea unui nivel optim de acizi graşi esenţiali (AGE) din sursele de hrană. Nu este atât de important câte lipide introducem în organism, căci corpul le poate fabrica singur, ci contează cantitatea şi felul de acizi graşi esenţiali, ce intră în organism odată cu hrană, deoarece aceştia nu pot fi sintetizaţi de către om, dar pe baza lor se pot construi toate lipidele de care organismul omului are nevoie. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Lipidele sunt substanţe indispensabile vieţii. Ele îndeplinesc mai mule roluri importante: - protejează şi susţin organele interne (rinichi, ficat, inimă, splină), atât în poziţie statică cât şi la deplasarea sau la zdruncinare (amortizează şocurile); - contribuie la reglarea temperaturii, atât ca donoare de energie calorică, cât şi ca strat izolant subcutanat; - furnizează multă energie (9,1 kcal, valoare dublă faţă de glucide), însă nu prezintă prioritate în metabolismul energetic, arzându-se după glucide; - se depozitează, mai ales în ţesutul adipos, ca substanţe de rezervă; - protejează vasele de sânge şi terminaţiile nervoase; - intră în structura celulelor participând la formarea membranelor şi la asigurarea permeabilităţii acestora, dar regăsindu-se şi în interiorul celulelor, mai ales la nivelul mitocondriilor; - intră în componenţa tecilor neuronale; - lipidele circulante asigură transportul unor substanţe importante (vitamine liposolubile, hormoni, minerale); - grăsimile subcutanate asigură protecţie mecanică şi radioactivă; - în cantitate moderată, intervin ca stimulenţi ai sistemului reticulo-endotelial (atât în exces, cât şi în deficit, efectul este contrar); - intervin în activitatea endocrină. Pentru a fi absorbite, deci pentru a trece din aparatul digestiv în sânge, grăsimile trebuie să treacă prin mai multe transformări. După trecerea în fluxul sanguin, are loc transportul şi metabolismul lipidelor (vezi metabolismul lipidelor). |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
• După criteriul biologic, grăsimile se împart în: - lipide de rezervă (care se acumulează la om, în ţesutul adipos, iar la plante în diferite organe, mai ales în unele seminţe sau fructe), - lipide de constituţie (care intră în structura celulelor), - lipide circulante (care circulă prin sânge sau prin limfă). • Criteriul biochimic împarte grăsimile în mai multe tipuri, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos: |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
• Din punct de vedere alimentar, lipidele se împart în - grăsimi de origine animală (aceste lipide conţin preponderent acizi graşi saturaţi, cu excepţia peştilor - grăsimi de origine vegetală (lipidele vegetale, care predomină în seminţele oleaginoase, au un conţinut ridicat de acizi graşi nesaturaţi). |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
În exces, grăsimile alimentare, provoacă, cu toate complicaţiile aferente: - obezitate, - hipotiroidie, - hipercolesterolemie, - hipertrigliceridemie. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Trigliceridele Majoritatea lipidelor de rezervă, atât la om cât şi la animale şi plante, sunt formate din trigliceride, care sunt lipide simple şi neutre (nu prezintă activitate ionică). Diferenţa dintre trigliceridele lumii animale şi cele ale regnului vegetal, constă în tipul acizilor graşi care intră în constituţia acestora. La om, trigliceridele se acumulează în ţesutul adipos. Deşi digestia şi absorbţia lipidelor presupune scindarea lipidelor alimentare în componentele lor (acizi graşi şi glicerină), totuşi, trigliceridele din hrană, pot traversa lumenul intestinal, pătrunzând în sânge, direct sau indirect - prin limfă. acest fenomen are loc după mese bogate în grăsimi, dar şi în unele dereglaje legate de absorbţia intestinală [mai multe despre trigliceride]. Lipoproteinele În plasmă, în condiţii normale, majoritatea lipidelor şi fracţiunilor lipidice, cu excepţia unor acizi graşi care circulă liber, intră în structuri complexe, fiind legate de proteine. Lipoproteinele deci, sunt substanţe din categoria lipidelor complexe, alcătuite din una sau mai multe grăsimi, în asociaţie chimică cu una sau mai multe proteine (R. M. Albu). În cazul lipoproteinelor circulante, componenta proteică, în special prin densitatea sa, determină mobilitatea întregii substanţe, îndeplinind rolul de transportator sau de "cărăuş" [mai multe despre lipoproteine]. Fosfolipidele Grăsimile complexe care conţin fosfor, sunt numite fosfolipide. Aceste substanţe sunt lipide de constituţie, intrând în toate structurile celulare, de obicei legate de proteine, cu care formează fosfolipoproteinele. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
POZIŢIE
|
||
 |
||
|
|
Lipide (grăsimi)
|
|
|
APROFUNDAT
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|