|
CUM SĂ FACEM DIN IARNĂ UN ALIAT PENTRU SĂNĂTATE
|
||
|
postat în 12.12. 2009 |
||
|
Sezonul rece, după cum se ştie, este perceput de către majoritatea oamenilor, ca acea perioadă a anului, în care sănătatea este cea mai vulnerabilă. Putem găsi numeroase argumente care să susţină acest punct de vedere. Totuşi, apelând la o analiză mai temeinică, avem posibilitatea să observăm că iarna poate deveni un aliat al sănătăţii şi al vitalităţii noastre.
|
||
|
Aerul iarna
|
||
|
Iarna, aerul, pe lângă temperatura scăzută, prezintă şi alte proprietăţi, cu totul diferite faţă de cele prezente în alte anotimpuri. În aer, toate componentele: chimice (gaze, cu excepţia oxigenului), fizice (praf) şi microbiologice (bacterii, viruşi, ciuperci), sunt la nivele mai scăzute iarna. În condiţiile unei clime temperate, aerul vara, conţine mai mult de 12.000 de microorganisme la fiecare metru cub. Această încărcătură, scade la mai puţin de 3.000 iarna, în condiţiile în care există mai multe zile cu temperaturi diurne negative. În zilele geroase senine, aerul este aproape în totalitate aseptic. Aerul proaspăt, rece şi uscat este deosebit de favorabil sănătăţii. Câteva ore petrecute în natură, în zilele senine şi geroase, fortifică organismul, combat stările alergice, reduc riscul infecţiilor respiratorii şi măresc rata metabolică. Mai mult, s-a constat că spre deosebire de aerul rece şi umed, aerul rece şi uscat specific sezonului hibernal, face bine oaselor şi articulaţiilor, având un efect favorabil în reumatism. Numărul mare de îmbolnăviri cu germeni transmisibili prin aer, în anotimpul rece, este rezultatul staţionării îndelungate în spaţiile închise şi nicidecum o consecinţă a scăderii naturale a temperaturii exterioare. Cele mai multe şi mai grave îmbolnăviri „de iarnă” (tuberculoza, meningita epidemică, difteria, scarlatina, pojarul, oreionul, gripa, etc.) se transmit prin salivă. Este bine să se ştie că o persoană purtătoare de germeni patogeni transmisibili prin aer, prin vorbire, tuse ori strănut, elimină extrem de multe picături de salivă, care pot fi direct şi imediat contagioase, pe o distanţă de 2m, dar care pot acţiona şi mult mai târziu. Picăturile fine de salivă se pot menţine în aer chiar şi 6 ore, mediul respectiv rămânând, în cazul spaţiilor închise, viciat în tot acest timp. Aerisirea naturală cât mai frecventă a spaţiilor închise, pe timp de iarnă, este cu mult mai importantă decât se crede. Astăzi se ştie, că o mare parte dintre microorganismele aflate în suspensie în aer, sunt distruse de către mişcările hazardante ale curenţilor. Când curenţii de aer sunt relativi constanţi, aşa cum au fost în anii marilor epidemii de gripă, viruşii şi bacteriile, în loc să se distrugă, se propagă nestingheriţi. În spaţiile închise, aerul condiţionat, prezintă acelaşi efect. Prin aerisirea naturală a suprafeţelor din clădiri, are loc pătrunderea inconstantă a aerului rece, care creează curenţi dezordonaţi, cu efect distructiv asupra patogenilor. |
||
|
Somnul iarna
|
||
|
Durata somnului în perioada hibernală are tendinţa de a se lungii atât la om cât şi la animale. Acest instinct este determinat de scurtarea zilei în raport cu noaptea. Iarna, când nopţile sunt mai lungi, în creierul omului, mai precis în epifiză, se sintetizează o cantitate sporită de melatonină, hormon nocturn inhibat de către lumină. Melatonina prezintă efecte deosebit de favorabile asupra organismului, asigurând integrarea optimă a omului în timp şi în spaţiu. Tot acest hormon, mai prezintă efecte antioxidante, prelungind viaţa şi ferind corpul de boli grave. Studiile efectuate pe persoanele nevăzătoare, au demonstrat că melatonina se secretă după acelaşi orar natural, adică numai când afară este întuneric, însă fără inhibiţiile produse de către lumina artificială de după lăsarea întunericului. Cercetătorii, mergând mai departe, au tras concluzia că activitatea nestingherită a acestui hormon, poate explica numărul mult mai mic de infarcturi şi de tumori maligne, în cazul persoanelor atinse de cecitate, faţă de cele cu vederea normală. De aici rezultă că omul iarna, ar trebui să se culce mult mai devreme decât o face vara, având în vedere că maximum secreţiei de melatonină se realizează în intervalul orar 21-24. Cei care ajung în pat după miezul nopţii, trebuie să ştie că ratează, de fiecare dată, câte o cură naturală deosebit de benefică, ce ar putea fi realizată prin somnul "de seară". |
||
|
Alimentaţia de iarnă diferă de cea specifică altor anotimpuri, în special prin varietatea mică a fructelor şi legumelor proaspete, mai ales al celor „văzute de soare”. Din această cauză, organismul are un acces mai limitat la vitamine, minerale, fibre şi enzime vegetale. Totodată, adaptarea la condiţiile exterioare, cere un aport alimentar mai bogat în calorii. De cele mai multe ori, peste o astfel de alimentaţie, se suprapune o activitate fizică mai scăzută decât cea desfăşurată în celelalte perioade ale anului. Astfel, multe persoane câştigă câteva kilograme, dar se pot confrunta şi cu alte probleme de sănătate, ca: boli digestive, avitaminoze sau demineralizări. Diminuarea sau chiar estomparea problemelor cauzate de alimentaţia specifică sezonului rece, este posibilă, atunci când se dă dovadă de puţină cumpătare şi în cazul în care hrana este completată cu puţinele vegetale naturale (neforţate) de sezon. Dintre vegetalele autohtone, sunt prezente în anotimpul rece, unele fructe şi legume ca: merele, sfecla roşie, hreanul, ridichea neagră, ceapa, usturoiul, morcovul, pătrunjelul, bostanul, cartoful, andiva, etc. Acestea se pot consuma ca atare, sub formă de salate sau pot intra în compoziţia unor preparate culinare. Salata de sfeclă roşie cu hrean, de pildă, la care se adaugă puţin suc de lămâie şi seminţe măcinate de chimen, aduce mulţi nutrienţi importanţi organismului, fiind de ajutor şi în unele afecţiuni ca: hipertensiune, dereglaje hepato-biliare, anemie, gută, răceală sau gripă. Ridichea neagră, o rădăcinoasă care se găseşte pe piaţă în anotimpul rece, prezintă efecte diuretice şi dezinfectante asupra aparatului respirator şi al celui urinar. Din când în când, fără să se exagereze, sub formă crudă, în diferite preparate, se poate adăuga ceapa şi usturoiul, legume care conţin substanţe antibiotice naturale şi care prezintă efecte benefice asupra sistemului circulator. Apelând la fructe, deosebit de sănătoase se dovedesc a fi merele, care pe lângă faptul că aduc un plus de vitamine şi de minerale organismului, reduc colesterolemia, protejează stomacul şi ficatul şi ajută la eliminarea toxinelor. Dintre fructele de import, nu trebuie să lipsească lămâia, care prin conţinutul mare de vitamina C, întăreşte imunitatea şi exercită efecte antioxidante. Persoanele nervoase, agitate sau stresate, pot miza pe efectul calmant al mandarinelor. |
||
|
Orice om poate să-şi atragă de partea lui beneficiile iernii, astfel încât, la sfârşitul sezonului rece, în loc să se resimtă mai vlăguit, din contră, să câştige un plus de tonus şi de sănătate.
|
||
|
Autor: Florin Filipescu
|
||
|
|
POZIŢIE
|
|||
 |
|||
|
|
|||
|
|
Cum să facem din iarnă un aliat pentru sănătate
|
||
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
|
|