|
RESTITUIRI. ANTIBIOTICELE ŞI FLORA BACTERIANĂ
|
||
|
Am postat aici, un interesant capitol, de actualitate şi acum după mai bine de 40 de ani de la redactare, din referatul "Modificarea patologiei infecţioase sub influenţa factorilor terapeutici şi profilactici moderni", prezentat în anul 1967 în cadrul simpozionului "Problema bolilor infecţioase în fosta regiune Cluj". |
||
|
Modificarea echilibrului biologic al florei microbiene normale
|
||
|
În tubul digestiv, în căile respiratorii, în căile urinare, precum şi în alte regiuni există o floră microbiană diversă nepatogenă şi saprofită, care este în mod obişnuit într-un echilibru biologic. Prin acţiunea substanţelor antibiotice în aceste cavităţi naturale ale organismului, în special în tubul digestiv, se produce o influenţare inegală a diferitelor specii microbiene după cum unele specii sunt sensibile, rezistente sau adaptabile, ceea ce poate duce tulburări foarte serioase. În adevăr se întâmplă în aceste împrejurări că unii germeni, care în stare normală în cadrul acestui echilibru biologic, erau nepatogeni, prin distrugerea florei sensibile la antibiotice, să fie lipsiţi de concurenţă şi să devină foarte patogeni şi astfel să producă sindroame morbidiale grave, uneori chiar letale. Sub influenţa antibioticelor diverse, în cadrul acestui mecanism, se pot dezvolta diferite infecţii intestinale cu stafilococi toxigeni, putându-se produce enterocolite stafilococice grave. Se pot produce apoi infecţii locale sau generale cu alţi germeni rezistenţi, cum este bacilul piocianic, Proteus sau ciuperci (Candida albicans). Se pot produce infecţii generale, septicemice, cu aceşti germeni cu localizări pulmonare, renale, etc.. În urma acţiunii antibioticelor în tubul digestiv, se pot produce o serie de tulburări de nutriţie, de carenţă vitaminică. În mod normal o serie de vitamine (din grupa B, vitamina PP, acidul folic, vitamina K), sunt produse în cantitate importantă de către flora saprofită a intestinului. Prin distrugerea acesteia se produce o carenţă vitaminică importantă, care este accentuată prin faptul că flora microbiană rezistentă, selecţionată prin aplicarea antibioticelor, poate ea însăşi să consume cantităţi mari din aceste vitamine, mai ales B12 şi acid folic. Aplicarea în ultimul timp pe scară largă a antibioticelor, abuzul de antibiotice ce se face azi, duce foarte des la aceste inconveniente mari ale tratamentului cu antibiotice. Din aceste motive, antibioticele trebuiesc administrate cu o indicaţie precisă, după o tehnică bine stabilită, cu executarea antibiogramei, pentru a avea cât mai puţine astfel de inconveniente. Abuzul de antibiotice mai duce la celelalte accidente înregistrate după aceste substanţe: de intoleranţă, de sensibilitate, uneori de şoc, accidente nervoase, etc.. În cadrul bolilor infecţioase microbiene sau virotice, în urma aplicării antibioticelor, complicaţiile sunt în general mai reduse, dar complicaţiile supraadăugate prin germeni rezistenţi, sunt mai frecvente, de exemplu cele cu stafilococi şi acestea mai ales în cursul virozelor. |
||
|
Autor:
Prof. Dr. Doc. I. Gavrilă 30.03.1967 |
||
|
|
POZIŢIE
|
|||
 |
|||
|
|
|||
|
|
Restituiri. Antibioticele şi flora bacteriană
|
||
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
|
