|
||
|
Probabil că în lumea noastră interioară, nimic nu este mai fascinant şi mai misterios decât visul. Totuşi, în această expunere, am rezistat ispitei unei dezbateri pe marginea originii trăirilor onirice, ocolind, în acelaşi timp, şi temele ştiinţifice sau oculte legate de profetismul sau de valoarea lor în viaţa cotidiană a viselor. Apelând îndeosebi la literatura medicală, nu am încercat altceva decât găsirea unor punţi între vise şi boli, altele decât cele psihice. Literatura de specialitate medicală, este mai abundentă în descrierea viselor şi corelarea lor cu diferite patogenii, decât ar părea la prima vedere. Excluzând din start bolile sau dereglajele psihice sau efectul unor substanţe exogene (medicamente, droguri, alcool, etc.), visele sunt tratate în cărţi sau lucrări, ca adevărate simptome care însoţesc o serie de boli viscerale, endocrine sau de altă natură. Cu toate acestea, nu s-a publicat niciun studiu serios legat de corelaţia vise-boli. Este păcat, deoarece visul, oricât de subiectiv este, reprezintă un bogat tezaur, ce ar putea fi valorificat în orientarea către diagnostice rapide şi corecte. |
||
|
Visele tetanice
|
||
|
După cum se pare, nivelul scăzut al calciului (hipocalcemia) mai ales în stările cronice, determină vise specifice. Astfel, Ionescu şi Dumitrache, descriu "visele urâte" care apar în tetanie, ca fiind bântuite de subiecte zoomorfe (animale care se deplasează pe piele ori care muşcă) sau de căderi în gol (se pare că senzaţia de cădere în gol în vis, semnifică "căderea" unei constante biologice). Din acest tablou destul de sumbru, nu lipsesc ţipetele, plânsul, scrâşnitul din dinţi. |
||
|
Visele bolilor digestive
|
||
|
Nici în visele corelate cu afecţiunile digestive, nu lipsesc subiectele zoomorfe, după cum arată Arcadie Percek, 1995. Apar şerpi, viermi sau animale care muşcă din abdomen. În visul multor pacienţi, astfel de creaturi nu îşi fac simţită prezenţa, fiind înlocuite de simboluri mai concrete, ca: alimente alterate sau dezgustătoare, vărsături, excremente fetide, operaţii abdominale. |
||
|
Visele de efort şi visele de odihnă
|
||
|
Păunescu-Podeanu menţionează faptul că visele de efort (persona în vis efectuează acţiuni ce necesită depunerea unui efort fizic susţinut, uneori peste puterile sale), pot produce în viscere aceleaşi consecinţe ca şi efortul însuşi, cauzând oboseală, crize de astm, crize de anghină pectorală sau chiar infarct miocardic. Autorul se întreabă dacă nu cumva chiar visul influenţează somaticul în acest caz (părerea generală este visele sunt influenţate de activitatea organelor sau a sistemului nervos, ci nu invers.). Mai mult, suntem lăsaţi să înţelegem, că un efort fizic prea intens, depus în vis, poate avea consecinţe nefericite întârziate (după câteva zile sau săptămâni). Din contră, se spune că sportivii de performanţă şi cei care au o muncă fizică grea, se refac considerabil mai mult şi mai repede, atunci când visează locuri sau ipostaze odihnitoare. |
||
|
Coşmarul creşte colesterolul şi tensiunea arterială
|
||
|
Chaffey şi Demartino, citaţi de Păunescu-Podeanu, au constatat, după îndelungi observaţii, că în urma unui coşmar, are loc o creştere de durată a colesterolemiei şi a tensiunii arteriale. În acelaşi timp, coşmarul produce modificări renale şi chiar poate provoca un accident vascular cerebral. |
||
|
Visele prevestesc uneori îmbolnăvirea
|
||
|
Faptul că visele sunt anticipative, a trecut de mult graniţa empirismul popular, având azi solide baze ştiinţifice. Încă înainte de cel de la doilea război mondial, Carl Gustav Jung (vezi Wikipedia) citat de Chevalier şi Gheerbrant arăta că visul, deşi nu se supune unor înlănţuiri cauzale logice, ca orice proces viu, este orient spre o finalitate. De aceea, nu este de mirare că unele vise prevestesc îmbolnăvirea. Din lucrările psihiatrului şi scriitorului Ion Biberi (vezi Wikipedia) medicul radiolog-oncolog Arcadie Percek, 1995, citează două cazuri de vise prevestitoare ale unor boli. În primul caz este vorba despre visul care l-a avut scriitorul Ion Alexandru Brătescu-Voineşti (vezi Wikipedia). În vis, acesta a primit o lovitură destul de puternică în şoldul drept, încât să-l trezească. După două zile de la şocantul vis, exact în locul virtual afectat, apare un flegmon, care va necesita un tratament îndelungat. Al doilea caz, studiat de Nicolae Vaschide (vezi Wikipedia) şi transmis lui Ion Biberi, se descrie visul unei fetiţe de nici 4 ani, în care se făcea că un tâmplar îi strânge cu duşmănie capul într-o menghină. La câteva zile de la marcantul coşmar, fetiţa acuză dureri de cap, fotofobie şi febră, toate aceste semne, conducând la diagnosticul de meningită. |
||
|
În loc de încheiere
|
||
|
Anumite vise "nesănătoase" care se repetă, pot avea o mare valoare terapeutică. Mulţi autori consideră că informaţiile extrase din visele pacienţilor, ar trebui să se regăsească în anamneza, simptomatologia, diagnosticul şi chiar tratamentul afecţiunilor. Probabil că, înainte de a ne lăsa banalizaţi de softuri care ne pun diagnostice pe baza a două borne ţinute în mână, ar fi mai cuminte să luăm în considerare toate datele care ne alcătuiesc firea, aşa cum este şi visul. |
||
|
|
POZIŢIE
|
|||
 |
|||
|
|
|||
|
|
Visele şi bolile
|
||
|
|
|
|
|
LEGĂTURI EXTERNE
|