|
F
|
|
FIBRE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ
|
||
|
Sunt considerate fibre alimentare, acele poliglucide care nu sunt digerate de către enzimele organismului uman şi în consecinţă nu degajă energie (au valoarea energetică apropiată de 0), deci sunt glucide neenergetice). Principalele fibre alimentare sunt: celuloza, lignina, amidonul rezistent, pectinele şi hemiceluloza.
Pectinele sunt fibre solubile neenenergetice, în timp ce lignina, celuloza şi hemiceluloza nu se dizolvă în apă sau în alţi solvenţi obişnuiţi şi nici sub acţiunea sucului gastric. Amidonul rezistent, deşi este solubil în anumite condiţii, ca o consecinţă a stucturii macromoleculare, nu este digerabil. Probabil că aceste grupe de substanţe cu rol de balast, acţionează noanţat asupra organismului uman, dar nu s-au intreprins studii în acest sens. |
||
|
EFECTELE POZITIVE ALE FIBRELOR ALIMENTARE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
|
||
|
- Deoarece reţin apa şi alte lichide, se umflă şi devin voluminoase dând senzaţia de saţietate (efect util în bulimie şi obezitate).
- Acţiunea mecanică exercitată asupra tractului digestiv, stimulează peristaltismul intestinal şi fortifică stomacul. (îmbunătăţeşte digestia, combate constipaţia), previne inflamarea intestinului gros. - La nivelul intestinului subţire, fibrele alimentare de origine vegetală, frânează absorţia monoglucidelor, în special a glucozei (efect uşor hipoglicemiant, util în diabet, mai ales în prevenirea acestei afecţiuni). - Fibrele vegetale din alimentele naturale proaspete, în special cele din organele zemoase ale plantelor (frunze, rădăcini, coaja fructelor) sunt rezervoare de vitamine şi enzime care se eliberează treptat din năvodul format de scheletul glucidic. -Acest material de balast, acţionează şi asupra sistemului circulator reducând colesterolemia şi normalizând tensiunea arterială. -Fibrele vegetale reduc excesul de hormoni sexuali (estrogeni, testosteroni), şi prin acesta pot preveni declanşarea cancerului mamar şi al cancerului de prostată. |
||
|
EFECTELE NEGATIVE ALE FIBRELOR ALIMENTARE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
|
||
|
- Un consum prea mare de fibre poate dăuna personelor vârstnice şi celor ce depun un efort fizic mare, pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece substanţele din care sunt alcătuite, reduc absorţia unor minerale şi a ionilor acestora.
- Deoarece fibrele măresc capacitatea de a accelera eliminarea unor ioni (fier, calciu, magneziu), aportul de fibre trebuieşte redus în carenţele minerale. |
||
|
NECESAUL ZILNIC DE FIBRE VEGETALE
|
||
|
Se recomandă un consum zilnic de 25-35g de fibre vegetale.
|
||
|
ALIMENTUL
|
FIBRE (g la 100g parte comestibilă)
|
OBSERVAŢII
|
|
Tărâţe
|
45
|
|
|
Fasole uscată
|
35
|
Conţine 18% amidon rezistent
|
|
Mac- seminţe
|
21
|
|
|
Mazăre uscată
|
18
|
|
|
Mazăre verde
|
12
|
|
|
Arahide
|
11,5
|
|
|
Hrişcă
|
11
|
|
|
Linte, susan, conopidă, soia
|
10,5
|
|
|
Făină integrală de grâu, orez nedecorticat
|
10
|
|
|
Fasole verde
|
9
|
|
|
Migdale, alune, nuci, orez decorticat
|
8,5
|
Orezul decorticat este sărac în fibre nesolubile (4%), dar conţine mult amidon rezistent.
|
|
Nuci, morcovi, rădăcini de pătrunjel
|
8
|
|
|
7,5
|
||
|
Cocăze, zmeură, pâine integrală, seminţe de floarea soarelui, fulgi de orz
|
6,5
|
|
|
Spanac, tomate
|
6
|
|
|
Fulgi de ovăz, pâine integrală, pâine de secară, pâine graham, stafide, varză, fructe uscate
|
5,5
|
|
|
Pâine neagră, fulgi de porumb
|
5
|
|
|
Cartofi
|
4,5
|
Materialul de balast este constituit aproape exclusiv din amidon rezistent.
|
|
Boabe de prumb
|
4
|
|
|
Banane, mere, pepeni galbeni, mandarine, portocale, struguri, caise, afine
|
3
|
|