|
Z
|
|
ZAHĂR RAFINAT (ZAHĂR ALB)
|
|
|
ZAHĂRUL ALB - UN PRODUS VEGETAL PUR?
|
|
|
Zahărul alb este un produs larg utilizat în alimentaţie (este cea mai folosită glucidă) cu o puritate biologică ridicată (80-99,9% în funcţie de gradul de rafinare), de culoare albă, cu forma cristalină, solubil în apă, ce conţine în totalitate zaharoză. Zahărul rafinat are o provenienţă exclusiv vegetală (se extrage din sfeclă sau din trestia de zahăr) fiind un aliment "curat" (nu conţine impurităţi sau substanţe sintetice). Mai mult, zahărul alb se absoarbe în totalitate şi se metabolizează complet. Pornind de la aceste premize, cunoscându-se marile deservicii aduse sănătăţii de către acest aliment, dar şi de alte produse de acest gen, considerăm că este necesar să se reevalueze noţiuni ca: produse naturale (naturiste), substanţe pure din punct de vedere biologic, produse alimentare fără adaosuri, etc.
După părerea noastră, un produs natural, nu poate fi obţinut prin extragerea selectivă a unor principii active din materia primă din care rezultă. În al doilea rând, substanţele componete al unui atare produs, trebuie să aibe similtudini în natură. Din acestă perspectivă, zahărul rafinat este o materie nenaturală. |
|
|
ZAHĂRUL ALB - DATE CU PRIVIRE LA COMPOZIŢIE
|
|
|
Rădăcina sfeclei pentru zahăr conţine la maturitate 75% apă şi 25% substanţă uscată, în componenţa careia 17,5% îi revine zaharozei. Din zaharoza din sfeclă, se obţine îin condiţii tehnologice speciale, zahărul cristalizat. Fabricarea zahărului constă din eliminarea tuturor subtanţelor organice străine numite "vătămatoare", mai ales a betainei (substanţă azotată benefică omului), dar şi al altor substanţe (aminoacizi, celuloză, pectine, săruri minerale, enzime, rafinoză, etc). Prin această prelucrare, se pierd mai mult de 30 de elemente chimice şi mai bine de 10 structuri moleculare esenţiale pentru organismul uman.
În forma tehnologică finală, zahărul alb, fie că este tos sau pudră, nu conţine nimic altceva decât zaharoză. |
|
|
ZAHĂRUL ALB ŞI ORGANISMUL UMAN
|
|
|
Zahărul alb este un produs extrem de concentrat, o glucidă cu o absorţie foarte rapidă, caracteristici nespecifice modului de hrănire uman (omul nu este adaptat genetic pentru o hrană hiperconcentrată cu absorţie imediată). Deoarece zahărul rafinat ajunge aproape imediat şi în totalitate după administrare în circuitul sanguin sub formă de glucoză şi fructoză, ridică brusc glicemia, şi crează un excedent instantaneu de energie. Acest surplus energetic ce apare ca un şoc, nefiind specific organismului, va fi stocat în forme de rezervă utilizabile ulterior (grăsimi). Procesul de dezasimilaţie a monoglucidelor din zahăr se efectuază cu mare o viteză, în scopul de a menţine echilibrul glucozei în sânge. În urma reacţiilor catabolice macroergice, se degajă un plus de energie utilizabil în neogeneze (sinteza de noi substanţe, îndeosebi grăsimi-trigliceride). Deorece aceste sinteze sunt mari consumatoare de energie apare în curând senzaţia de oboselă. Toate aceste procese biochimice au loc prin prezenţa activă a insulinei pancreatice.Creşterea bruscă a glicemiei determină o excreţie de şoc a pancreasului endocrin. Contrarăspunsul insulinic la tendinţa bruscă de creştere a glucozei în sânge, provoacă o scădere bruscă a glicemiei, care se poate exterioriza prin simptomele specifice hipoglicemiei.
S-a constat că zahărul rafinat oboseşte, scade voinţa şi potenţa ca rezultat a căderilor energetice înregistrate după un salt brusc. Prin efectele inhibante asupra invertazei intestinale, zahărul produce dereglaje intestinale (constipaţie, uneori diaree, tranzit intestinal greoi). Deşi nu toţi reacţionăm în acelaşi mod după administrarea sa, abuzul de zahăr rafinat s-a dovedit dăunător tuturor. Zahărul alb şi multitudinea de produse ce îl conţine stă la baza a numerose afecţiuni. Producţia mondială de zahăr a crescut proporţional cu numărul cazurilor de diabet (de peste 10 ori în ultimii 50 de ani). Zahărul este implicat într-o serie de dereglaje, de la banala carie dentară la boli mai grave ca osteoporoza, diabetul, hipertrigliceridemia, obezitatea, nevroza cu toate complicaţiile lor. |
|
|
ZAHĂRUL ALB - ÎN NICUN CAZ ALIMENT, NICI MĂCAR CONDIMENT, CI MAI DEGRABĂ UN MEDICAMENT
|
|
|
Proprietăţile zahărului, s-ar părea că sunt mai mult medicinale decât alimentare, cu indicaţii şi contraindicaţii şi întodeauna cu restricţii cantitative.
În oboseala fizică cauzată de un efort intens, în stările de astenie sau de hipoglicemie, ridicarea bruscă a nivelului energetic este deosebit de benefică. O linguriţă de zahăr în aceste cazuri poate face minuni. Unele formule fitoterapeutice conţin în structura lor zahăr alb, fără ca acest lucru să fie surprinzător. Tocmai datorită efectului de transportator rapid dincolo de barierele pereţilor intestinelor, unele principii active se pot dovedi mult mai promte, în prezenţa unei cantităţi mici de zahăr rafinat, mai ales că, inainte de absorbţie se formează o soluţie siropoasă cu mare putere de solubilizare. Ca aliment, întodeauna zahărul rafinat a fost şi va rămâne nociv. |
|
|
ZAHĂRUL ALB - SORTIMENT
|
|
|
-zahărul cristal (tos) format din cristale de zaharoză neaglomerate
-zahărul cubic format din cristale de zaharoză aglomerate -zahărul pudra obtinut prin măcinarea zahărului tos -zahărul candel format din cristale "gigant" de zaharoză |
|
|
VEZI ŞI:
|
|