|
C
|
|
CALCEA CALULUI (CALTHA LAETHA SIN. CALTHA PALUSTRIS)
|
|
DESCRIERE
|
|
Caltha palustris este o specie spontană, perenă ierboasă, hidrofilă, înaltă de 20-55 cm, cu frunze cărnoase, reniforme, fin crenate pe margini, a căror peţiol este lung la frunzele bazale, în timp ce în etajul foliar superior acesta lipseşte.
Florile sunt mari, constituite din 5 tepale galbene-aurii. Staminele sunt numeroase având o dispoziţie spiralată. Fructul, la calcea calului, este o foliculă. Planta este specifică locurilor cu exces de umiditate (mlaştini, maluri de pâraie, bălţi) de la şes până în zona subalpină. |
|
Calcea calului (Caltha laetha sin.Caltha palustris)- componentele plantei
|
|
Calcea calului -imagine
|
|
ÎNFLORIRE
|
|
Florile apar în aprilie - iunie
|
|
ECOLOGIE
|
|
Calcea calului este specifică locurilor cu exces de umiditate (mlaştini, maluri de pâraie, bălţi) de la şes până în zona subalpină.
|
|
VALOARE FITOTERAPEUTICĂ
|
|
Astăzi calcea calului se mai utilizează foarte rar în fitoterapie. Atât indicaţiile de odinioară, cât şi cele ale fitoterapiilor actuale, se referă la o abordare precaută, ocazională şi în cantităţi mici a speciei. Cei mai mulţi fitoterapeuţi consideră azi că, sub aspect oficinal, acestă plantă prezintă mai multe dezavantaje decât avantaje.
Rizomul, dar şi partea aeriană de la calcea calulu, are proprietăţi laxative sau purgative, în funcţie de sensibilitatea individuală, fără să producă crampe. Caltha laetha se mai foloseşte ca adjuvant în constipaţiile asociate cu retenţie hidrică, atunci când acestea apar pe un fond nervos. Rizomii uscaţi, dacă se utilizează, se prepară sub formă de decoct (o linguriţă la o cană). |
|
TOXICITATE
|
|
Calcea calului este o plantă mediu toxică din cauza conţinutului ridicat de protoanemonină. Intoxicaţia se manifestă prin hipersalivaţie, diaree, iritaţii gastrointestinale, hemoglobinurie (prezenţa hemoglobinei în urină).
|