|
C
|
|
COLŢIŞOR (CARDAMINE BULBIFERA)
|
|
SISTEMATICĂ
|
|
Colţişorulul (Cardamine bulbifera) aparţine regnului Plantae, încrengătura Spermatophyta, subâncrengătura Angyiospermae, clasa Dicotyledoneae (Dicotiledonate), familia Brassicaceae (Cruciferae).
|
|
DENUMIRI SINONIME
|
|
Dentaria bulbifera
|
|
DESCRIERE
|
|
Planta perenă denumită popular colţişor, este o specie perenă, ierboasă de 35-65 cm. Dintr-un rizom ramificat cu solzi cărnoşi, se dezvoltă o tulpină erectă pe care se inseră frunzele, iar în vârf, inflorescenţa. Frunzele inferioare sunt compuse (imparipenate, cu 3-7 foliole), cele superioare fiind întregi, lanceolate. Frunzele întregii şi foliolele celor compuse sunt crenat serate.
Colţişorul dispune de numeroase elemente de înmulţire vegetativă, sub forma unor muguri bazali verzui şi sub forma unor bulbili sferici, de culoare brună-violacee, care se dezvoltă la subţioara frunzelor. Florile sunt roşietice, violete sau mov deschis, cu 4 petale, actinomorfe, adunate într-un corimb terminal. Fructele colţişorului sunt silicve lungi de cca. 3 cm. Deorece planta prezintă o înmulţire vegetativă accentuată, de multe ori, fructele nu se formează. |
 |
|
Colţişor (Cardamine bulbifera sin. Dentaria bulbifera )- părţile plantei
|
 |
|
Colţişor (Cardamine bulbifera)- imagine
|
|
ÎNFLORIRE
|
|
IV-VI
|
|
ECOLOGIE
|
|
Colţişorulul (Cardamine bulbifera) creşte în locuri umbroase, în păduri, pe lângă pâraie sau în tufărişuri, preferând zona colinară şi făgetele, fără să lipsească în pădurile de şes sau în cele motane. Colţişorul apare în toate etajele de vegetaţie forestieră.
Ajunge uneori în grădini sau în livezi. Graţie înmulţirii vegetative accentuate, specia este foarte răspândită. |
|
COLŢIŞORUL (CARDAMINE BULBIFERA) ÎN FITOTERAPIE ŞI ÎN ALIMENTAŢIE
|
|
Frunzele foarte tinere, recoltate înainte de înforire, în martie-aprilie se pot consuma sub formă de salată sau se gătesc ca şi spanacul. Crude au aromă de creson şi un miros uşor de lămâie, fiind fine şi gustoase.
Rizomii, frunzele tinere proaspete şi bulbilii au un efect tonic asupra stomacului şi înhibă dezvoltarea şi înmulţirea paraziţilor intestinali. |
|
ALTE SPECII ALE GENULUI CARDAMINE
|