A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
J
  Arbust înalt de 1-3m., stufos, cu tulpini numeroase, arcuite, culcate la bază, ascendente spre vârf, care trăieşte numai la munte unde formează pâlcuri sau tufărişuri întinse (jnepenişuri). Acele sunt rigide, au 5-6 cm. şi sunt prinse câte două în teacă. Frunzele jepului sunt îngrămădite spre vârful lujerului. Conurile sunt mici, globuloase şi perpendiculare pe lujer. Vegetează bine în condiţii de umiditate şi frig.
  Jneapănul are o importanţă deosebită în fixarea solurilor scheletice, pietroase şi a grohotişurilor de la munte. Terebentina (ulei volatil) extrasă din jep este de cea mai bună calitate.
  În fitoterapie, se utilizează mugurii acestei specii care poartă denumirea de TURIONES PINI MONTANAE. Mugurii de Pinus mugo au aceleaşi proprietăţi ca şi cele ale pinului de pădure, excelând însă în calitate.
JUNIPERUS COMMUNIS, J. SIBIRICA vezi:IENUPĂRUL
J
J
JUNIPERUS SABINA
  Tufărişuri montane, dese, formate din arbuşti  de jepi.
JNEPENIŞ
J
J
JASMINUM FRUTICANS vezi:IASOMIA
J
JASMINUM SP. vezi:IASOMIA