A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
U
U
URDA VACII (CARDARIA DRABA) vezi IMAGINI:
  Urda vacii este o Brassicaceae spontană, înaltă de 20-45 cm., întâlnită pe marginea drumurilor, pe păşuni sau ca buruiană dăunătoare în culturi. Rădăcineile plantei au o creştere verticală şi orizontală pronunţată. Frunzele sunt verzi-cenuşii, pubeşcente, întregi, alterne, ovate, pe margini crenelate.Florile sunt mici, albe, cu patru petale, şi se formează în infloreşcenţe apicale corimbiforme. Siliculele au în jur de de 0,4cm. formându-se eşalonat.Ele sunt ovale comrimat-umflate şi ascuţite spre vârf. Planta prezintă o plasticitate ecologică deosebită ceea ce îi determină o mare adaptare şi rezistenţă la condiţiile de mediu.
  De origine europeană, urda vacii a ajuns astăzi să populeze aproape toată planeta, cu excepţia zonelor foarte calde şi al celor prea reci. Se întâlneşte în toată Europa, în America, Australia şi Asia.
  Planta are utilizări fitoterapeutice restrânse.
  Infuzia din planta proaspătă, culeasă în timpul înfloritului are proprietăţi antidiuretice şi afrodisiace.
  Se foloseşte ca adjuvant în incontinenţa urinară a copiilor şi adulţilor (enurezis, cistite, prostatite, diabet insipid, paralizii care afectează vezica urinară).
  Infuzia realizată cu apă sau vin roşu stimulează apetitul sexual.
  Extractele se realizează folosindu-se o linguriţă de plantă la 250 ml. de lichid.
  Sucul obtinut din stoarcerea plantei proaspete, administrat intern (50ml/zi 7-15 zile), ameliorează acneea.
U
UNGHIA GĂII (ASTRAGALUS GLYCYPHYLLOS) vezi IMAGINI:
DESCRIERE
  Unghia găii este o plantă ierboasă perenă care aparţine familiei Fabaceae, cu tulpina culcată la pământ care se îndoaie în unghiuri pronunţate. Frunzele sunt imparipenat compuse, stipelate cu 11 (9-15) foliole. Florile care apar vara, sunt galben-verzui, zigomorfe, adunate în raceme şi aşezate pe tije florale verticale. Din ele se dezvoltă păstăi liniare, cilindrice, uşor încovoiate spre partea apicală, acuminate în formă de gheare, de 3-4 cm. lungime.
  Planta creşte prin păduri, tufişuri, poieni, fâneţe, livezi şi este meliferă.
UTILIZARE FITOTERAPEUTICĂ
  În scopuri medicinale se colectează întreaga plantă, cu rădăcini şi păstăi, la începutul fructificării (august-septembrie). Se foloseşte, după uscare, sub formă de decoct pentru eliminarea limbricilor, calmarea durerilor pulmonare sau digestive şi în hernie.
  În utilizare externă, unghia găii fiartă în lapte calmează eritemele pielii produse de iritaţii sau arsuri solare, mai ales eritemul fesier al bebeluşilor.
  Unghia găii nu a fost îndeajuns cercetată şi valorificată din punct de vedere farmaceutic, rămânând o "Cenşăreasă" a rudei sale asiatice.
ALTE SPECII DE ASTRAGALUS CARE CRESC ÎN ROMÂNIA
  Există mai multe specii de Astragalus care cresc în lume, unele dintre ele larg utilizate în fitoterapie sub denumirea adaptată de unghia găii.
  La noi, aceste specii , cresc sporadic, fiind endemice şi ocrotite.
  -Astragalus dasyantus, Astragalus excapus (imaginea 2) denumite în popor zăvăcustă, au flori galbene şi cresc în zonele de stepă din sudul şi sudestul ţării.
  -Astragalus depressus, cu flori alb-liliachii şi Astragalus penduliflorus, cu flori galbene (imaginea 3), sunt specii alpine care pot fi întânite ocazional în Munţii Bucegi şi Muntele Domogled, jud. Caras-Severin.
  -Astragalus pseudopurpureus, cu flori violet-roşiatice, este o specie rară ce poate fi văzută în zona Lacului Roşu şi al Cheilor Bicazului.
  -Astragalus rhomeri  este o specie păroasă care creşte izolat la Scărişoara-Belişoara şi în Munţii Giurgeu, fiind numită popular cosacii lui Romer.
  -Astragalus sprunneri, Astragalus virgatus sunt specii de stepă, dobrogene, întâlnite în judeţul Constanţa, prima la Haigieni, a doua la Agigea.
  -Astragalus peterfi apare ca endemism în Fânaţele de la Suatu, jud. Cluj.
  -Astragalus australis ssp. bucsecsi cu flori alb-liliachii, se găseşte în areale restrânse exclusiv în Munţii Bucegi, fără să se mai întâlnească în alte zone ale Terrei.
SPECIA OFICINALĂ ASIATICĂ
  Mai cunoscută în fitoterapia mondială este specia Astragalus membranaceous (imaginea 4), care are o compoziţie asemănătoare cu Astragalus glycyphylos, unghia găii de la noi.
  Această specie este folosită de 2000 de ani în medicina tradiţională chineză, cunoscută sub denumirea de Huang-Qi,  se regăseşte azi extrasă în numeroase preparate fitoterapeutice şi farmaceutice.
  Astragalus membranaceous este o specie cu acţiune tonică. Prezintă proprietăţi oficinale, tonic metabolice, imunitare, antihelmintice şi regeneratoare.
  Huang-Qi reface energia viatală şi protejează zonele corticale ale glandelor suprarenale.
U