A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
ACID ASPARTIC [(ASP) C4H7NO4] ŞI ASPARGINA [(ASN) C4H8N2O3]
  Acidul aspartic şi aspargina sunt doi aminoacizi neesenţiali, cu rol important în eliminarea substanţelor azotate rezultate din catabolism (proprietate antiazotemică), îndeosebi a amoniacului. Cele două substanţe acţionează în tandem.
STRUCTURA CHIMICĂ
  Acidul aspargic  este un aminoacid dicarboxilic. Din degradarea lui rezultă glucoză, fiind o sursă glucoformatoare.
Apasă pentru a mări sau a micşora
  Aspargina este un diaminoacid cu o structură asemănătoare acidului aspargic, dar în care o grupare carboxil este înlocuită cu o grupare aminică.
Apasă pentru a mări sau a micşora
ROL
  După cum se ştie, sistemul nervos central este foarte sensibil la creşterea amoniacului din sânge. Dezorganizearea procesele metabolice ale aminoacizilor din ficat, conduce  la o acumulare de amoniac în organism, substanţă toxică peste anumite limite. De aceea dacă procesele metabolice hepatice sunt perturbate, creierul are primul de suferit. Sunt foarte cunoscute cefalalgiile cauzate de tulburările hepatice, acestea fiind provocate tocmai de toxicitatea amoniacului, care este o neurotoxină.
  Acidul aspartic şi aspargina, reduc nivelul amoniacului, şi prin acest efect combat oboseala şi cefalea de natură hepato-biliară. Cei doi aminoacizi prezintă efect hepatoprotector. Acidul aspartic şi aspargina ajută metabolismul celorlaţi aminoacizi, contribuie la biosinteza ureei şi ajută la eliberarea hormonilor sexuali.
  Acidul aspartic mai împlineşte rolul de mediator chimic în transmiterea împulsurilor nervoase, având, asupra sistemului nervos, un efect uşor excitant.
  Acidul asparctic, intră în mod sintetic, alături de fenilalanină, în compoziţia aspartamului. Acidul aspartic sintetic, derivat din aspartam sau din aspartamaţi (săruri larg utilizate în industria farmaceutică), afectează în mod negativ funcţiile creierului.
SURSE NATURALE
  În mod natural, cei doi aminoacizi se găsesc în structura unor proteine complexe, cum ar fi cazeina din lapte, care conţine mai mult de 8% acid aspartic + aspargină. Acidul aspartic şi aspargina, se mai găsesc în mod natural, în mierea de albine, în polen, fructe de mare, peşti, alge, frunze de dud, teci de fasole, spanac, urzică, cicoare.
A