|
ACID PARAAMINOBENZOIC (PAB, PABA) ŞI ESTERII SĂI
|
|
STRUCTURA CHIMICĂ
|
|
Acidul paraaninobenzoic are o structură chimică simplă, fiind format dintr-un nucleu aromat, o grupare carboxil şi o grupare aminică.
|
 |
|
ACTIVITATE, SURSE NATURALE
|
|
Considerată de către unii vitamină, de către alţii o vitagenă secundară, PAB îndeplineste o funcţie biologică activă la om si la animale.
Acidul paraaminobenzoic prezintă proprietăţi anabolizante, este un factor de creştere pentru populaţiile utile ale microflorei intestinale si tratează afectiunile care insoţesc sau precocizează îmbătrânirea organismului (încărunţirea, stresul oxidativ, încetinirea eliminarii toxinelor, scăderea imunitaţii). Omul nu este strict dependent de PABA exogen, deoarece bacteriile intestinale pot biosintetiza acest compus. Acidul paraaminobenzoic previne şi combate acromotrichia de nutriţie la om. PAB indeplineşte rolul de coenzimă a sistemului melanogen, stimulând în sinergie sau ca şi component a acizilor folici, melanogeneza. PABA ajută pielea să se menţină netedă şi contribuie la sănătatea şi rezistenţa părului care devine mai strălucitor, cu volum, mai rezistent la cădere şi la încărunţire. Carenţa de acid paraaminobenzoic favorizează apariţia seboreei şi a mătreţii. Cele mai bogate surse de PABA sunt drojdiile, cerealele germinate, cele integrale şi ficatul. |
|
PROPRIETĂŢILE ACIDULUI PARAAMINOBENZOIC
|
|
PABA prezită, în principal următorele proprietăţi:
-antioxidante -probiotice -stimulente asupra melanogenezei -imunitare |
|
CARENŢA
|
|
În condiţii normale, carenţa este relativ rară. De cele mai multe ori insuficienţa este indusă de antagonişti (sulfamide,antibiotice în exces, acidul fitic din coaja cerealelor, a seminţelor oleaginose, şi a bobelor de soia, etc.), de declinul metabolic (bătrâneţe, unele boli cronice), de distrugerea microflorei intestinale, de boli digestive grave care impiedică absorbţia sau biosinteza vitaminei.
Carenţa se manifestă prin îmbătrânire precoce, încetinirea ratei metabolice şi prin acromotrichie. |
|
ESTERII PABA
|
|
Înlocuirea hidrohenului de la nivelul grupării carboxilice cu alţi compuşi, conduce la formarea unor esteri cu proprietăţi anestezice şi "antiânbătrânire".
Cei mai importanţi esteri sunt ANESTEZINA şi NOVOCAINA (PROCAINA). Anestezina este un ester etanolic a PABA. Anestezina este în primul rând un anestezic local, de contact, calmând durerea şi mai ales mâncărimea pielii. Are şi proprietăţi vitaminice, asemănătoare acidului paraaminobenzoic. Anestezina are o puritate biologică ridicată, putând fi obţinută, izolată şi extrasă fără agenţi sintetici, cu toate acestea, majoritatea preparatelor farmaceutice cu anestezină sunt sintetice sau semisintetice. Acest compus nu prezintă proprietăţi narcotice (aşa cum s-ar putea deduce din numele său), deci poate fi administrat sau aplicat şi copiilor. |
 |
|
Procaina (Novocaina) are proprietăţi asemănătoare anestezinei, fiind însă mai stabilă. Este folosită în farmaceutică, cosmetică, geriatrie (fiind numită vitamina H3 de către ANA ASLAN). Puritatea naturală a compuşilor cu novocaină este redusă, fapt ce cere o prelucrare de laborator destul de pretenţioasă.
|
 |
|
A
|