|
SOLANIDINA vezi STRUCTURA CHIMICĂ:
|
|
S
|
|
Solanina este un glicozid alcaloidic specific unor plante din familia Solanaceae.
Solanina e alcătuită dintr-un triglucid (solatrioza) şi un aglicon alcaloidic numit solanidină. Solanina se găseşte în cartofi (spre coajă şi în tuberculii încolţiţi), vinete, gogonele, cotorul tomatelor. |
|
TOXICITATE
|
|
Intoxicaţia cu solanină se manifestă prin greaţă, vărsături, iritaţia mucoaselor tractului digestiv, mai ales a stomacului.
Solanina este un înhibant energic al calciului. Se presupune că acest alcaloid se elimină relativ greu din organism, formând depozite la nivelul ţesuturilor conjunctive, în special în zona articulaţiilor. Ca decalcifiant şi toxic articular, este probabil ca solanina să fie un factor artritic major. |
|
SOLANINA vezi STRUCTURA CHIMICĂ:
|
|
S
|
|
Stahioza este un tetraglucid prezent în unele vegetale, mai ales în boabele plantelor aparţinătoare familiei Fabaceae (soia, fasole, mazăre, linte, arahide). În cantităţi mici se mai găseşte în cariopsele cerealelor, mai ales în boabele de porumb şi de grâu. Stahioza hidrolizează greu şi poate provoca flatulenţă.
|
|
STAHIOZA
|
|
S
|
|
Solatrioza este o oligoglucidă (triglucidă) specifică unor plante aparţinătoare familiei Solanaceae.
Solatrioza se găseşte liberă sau intră, în componenţa solaninei. Există persoane care prezintă intoleranţă la solatrioza din cartofi, vinete, gogonele ori chiar roşii sau ardei din cauza unui deficit enzimatic. |
|
SOLATRIOZA vezi STRUCTURA CHIMICĂ:
|
|
S
|
|
Aglicon al mai multor glicozide vegetale, în special al adonitoxinei.
Prezintă activitate cardiotonică şi uşor hipertensivă, fiind principala substanţă, ca importanţă terapeutică, din ruscuţa de primăvară (Adonis vernalis). Deşi toxic în doze mari, are avantajul eliminării rapide din organism. |
|
STROFANTIGENOL (STROFANTINA) vezi STRUCTURĂ CHIMICĂ:
|
|
S
|